Adevarul monitorizeaza cu atentie scena politica si ne informeaza ca exectivul coace un colos energetic din ce a mai scăpat de la privatizare. Executivul va reuni într-o singură entitate principalele firme energetice la care statul mai este încă acţionar majoritar, pentru a spori rolul României în Europa. Schimbare radicală de strategie în domeniul energetic. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat ieri că statul va păstra controlul, ca acţionar majoritar, asupra producătorilor de energie electrică şi va analiza integrarea acestora cu societăţile de distribuţie a electricităţii aflate în proprietatea statului, pentru a forma o companie puternică la nivel regional. Primul-ministru a declarat ieri, după şedinţa de guvern, că viitoarea componenţă a noii companii energetice nu s-a decis încă, o hotărâre urmând a fi luată în termen de 30 de zile. „Astăzi am luat doar o decizie strategică. Vreau ca această companie pe care urmează să o definim să fie un actor puternic intern şi regional, care să asigure României securitatea energetică, dar şi capacitatea de a se implica în luarea unor decizii strategice la nivel regional şi european", a declarat Tăriceanu. Citeste mai mult.
Ne convine sau nu, Cotidianul ne spune ca vom avea zece cifre pe telefonul fix.Numerele destinate telefoniei fixe vor fi formate, din 3 mai 2008, din zece cifre si vor cuprinde prefixul national, indicativul de arie geografica si numarul local pentru toate apelurile locale si nationale, conform unei decizii a ANRCTI.Decizia Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI) modifica si formatul actual al numerelor scurte, facind diferenta dintre numerele pentru servicii de interes public la nivel national (politie, jandarmerie, deranjamente utilitati publice, servicii de informatii si altele) si numere pentru furnizarea unor servicii de interes general la nivel local (taxi, „alo, domnule primar” si altele). Astfel, in cazul primei categorii de servicii se va adauga cifra 1 inaintea numarului actual, iar la cea de-a doua categorie se va adauga indicativul de arie geografica. Materialul complet.
Din Business Standard aflam ca pensiile private reprezinta o afacere de 200 mil. euro pentru agenti. Forta de vanzare de pe piata pensiilor private obligatorii, estimata la 150-200.000 de agenti, ar putea incasa comisioane de intermediere in valoare de peste 200 mil. euro. Comisioanele de intermediere sunt in crestere, ajungand in medie la 60-65 de euro. Pe masura ce se apropie data lansarii efective a sistemului, adica 17 septembrie, administratorii cresc recompensele care vor intra in buzunarele agentilor de vanzare. De la un nivel mediu de 20-25 de euro pentru fiecare act de aderare, comisioanele au ajuns la o medie de 60-65 de euro. Administratorii pun la bataie si bonusuri importante pentru performante deosebite. Limita minima a unui comision, care, de regula, se acorda pentru prima ¬suta de acte de subscriere incheiate, este de 30-40 de euro pentru fiecare client in parte. Cei care vor reusi sa depaseasca acest prag pot obtine intre 80 si 90 de euro. Pe piata exista administratori care ofera aceeasi suma pentru fiecare act de aderare adus, indiferent de numarul acestora. Stirea completa.
Românii au exportat nuci de 15 milioane de euro, ne informeaza Gandul. În timp ce românii preferă tot mai mult legumele şi fructele din import, producătorii locali îşi vând producţia peste hotare. Datele statistice arată că România a exportat anul trecut legume şi fructe în valoare de circa 75 de milioane de euro. Mai bine de 25% din această sumă provine din vânzarea produselor ecologice, în special nuci, potrivit datelor Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale (MIMMCTPL). “Cu un export de legume şi fructe de circa 75 de milioane de euro în 2006, România se situează printre primii 20 de exportatori mondiali din domeniu. Peste 20 de milioane de euro din acest export s-au realizat cu produse ale agriculturii ecologice, 75% constituind exportul de nuci”, au precizat oficialii ministerului pentru IMM-uri. Agricultura ecologică are în prezent o cotă de piaţă de sub 1%, potrivit firmelor de profil, însă domeniul devine din ce în ce mai atractiv pentru fermieri. Anul trecut peste 3.000 de producători şi comercianţi de produse ecologice s-au înregistrat la Ministerul Agriculturii, iar suprafeţele cultivate ecologic au crescut de la 110.400 de hectare la 143.000 de hectare, potrivit datelor MADR.
Citeste mai mult.
Evenimentul Zilei ne sfatuieste sa fim atenti: Dobanda fixa pe un an ascunde rata mare din al doilea an! Ratele la creditele cu dobanzi fixe in primul an de rambursare sunt cu mult mai mici decat cele care urmeaza sa fie platite din cel de-al doilea an. Dobanda variabila din al doilea an ar aduce o marire a ratei cu 14%-24%, potrivit unor calcule efectuate de EVZ. Aceasta inseamna ca rata de 300 de euro aferenta unui credit ipotecar contractat cu dobanda fixa devine lejer, din cel de-al doilea an de rambursare, 348 de euro. Bani pe care imprumutatul urmeaza sa ii scoata din buzunar indiferent daca i-a crescut sau nu venitul sau daca intre timp a facut si un copil. Rata care urmeaza sa fie platita din cel de-al doilea an a fost calculata utilizand dobanda variabila practicata de banci la imprumuturile in aceeasi valuta. La imprumuturile in euro dobanzile variabile practicate de banci sunt legate de referinta numita EURIBOR. Afla mai multe.
Ziarul Financiar vrea cu orice pret sa ne strice ziua si ne spune ca un director de multinationala ia 12.000 euro. Un general manager are un salariu de baza mediu brut de 12.000 de euro pe luna, in timp ce un manager de marketing castiga 5.600 de euro, iar un chief financial officer (CFO) - 5.300 de euro, potrivit studiului salarial Total Remuneration Survey 2007. La salariul de baza se adauga pachetul de compensatii si beneficii, astfel incat veniturile totale ale ocupantul unei pozitii de management ajung sa fie cu mult mai mari. Citeste tot.
Jurnalul National e nemultumit de actiunile unor institutii ale statului: AVAS, groparul cercetării. Instituţia condusă de Teodor Atanasiu dă iar cu oiştea în gard şi le serveşte pe tavă samsarilor imobiliari Institutul pentru Tehnică de Calcul Bucureşti. Un consorţiu cu puternice interese în zona imobiliară a fost selectat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) pentru privatizarea Institutului pentru Tehnică de Calcul (ITC) Bucureşti. "Consorţiul format din Transbordare Vagoane Marfă şi Roşu Dorin Florin a fost selectat pentru continuarea negocierilor la ITC Bucureşti, în urma depunerii celei mai bune oferte", a anunţat ieri AVAS printr-un comunicat de presă. Ai spune că AVAS apără interesul statului şi vrea binele cercetării româneşti… Mai ales că a avut de unde alege cea mai bună ofertă din cele depuse de cinci consorţii şi societăţi: firma Straero, consorţiul ITC XXI (format din Softnet Services, Amerilex şi Felix IT), Asociaţia salariaţilor împreună cu ITC Netwoerks şi ICPE Electrocond Technologies, consorţiul Impuls Company SRL, împreună cu persoana fizică Cristian Nicolae, şi consorţiul Transbordare Vagoane Marfă cu Dorin Roşu. Mai mult.
Si, ca sa linisteasca o anumita parte a populatiei, Business Standard ne anunta ca TVR nu renunta la “Surprize surprize”. Postul public de televiziune a ramas, totusi, in grila din aceasta toamna, cu „Surprize surprize”, una dintre emisiunile cu cele mai ridicate audiente din audiovizualul romanesc, dupa ce a pierdut, la inceputul verii, drepturile de difuzare a me¬ciurilor din Liga I de fotbal. "Prin contract, emisiunea "Surprize, surprize” va fi difuzata in grila TVR 1 pana la sfarsitul acestui an, cu editii in premiera, o parte live si o parte inregis¬trata. In ceea ce priveste difuzarea emisiunii dupa 31 decembrie, nu a fost luata o decizie”, au spus pentru Business Standard reprezentantii Departamentului de Comunicare si Relatii Internationale al TVR. Motivul pentru care unele editii din aceasta toamna ale emisiunii nu vor fi difuzate live este legat de sarcina avansata a Andreei Marin, care va prezenta toate editiile acestui sezon. Citeste stirea completa.
CARITAS-ul lui Dinel Staicu este in atentia cotidianului Romania Libera. Controversatul om de afaceri craiovean Dinel Staicu a luat in anii 1999-2000 cinci milioane de euro de la BIR si i-a inmultit de opt ori, plasandu-i la SIF Oltenia. Creditele nerambursate nici la ora actuala l-au adus pe Staicu in atentia DNA. Lichidatorii firmelor falimentare ale lui Dinel se lupta cu Fiscul pe active, pentru a recupera macar o parte din bani, iar omul de afaceri isi vede linistit de treaba, la timona imperiului financiar SIF Oltenia. Legatura dintre banii bancii internationale a Religiilor (BIR) si actiunile controlate de Staicu la SIF Oltenia este pe cat de complicata, pe atat de greu de explicat. O parte a ingineriilor financiare facute de firmele controlate de omul de afaceri Staicu sunt prezentate intr-un raport de control recent facut de Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Dolj, la solicitarea DNA, cu privire la FPP Oltenia. Citeste stirea completa.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
