Cel mai mare business din retail, la un pas de 2 mld. euro, a aflat Business Standard. Grupul german Metro, cel mai mare retailer de pe piata locala, a inregistrat in 2007, in Romania, o cifra de afaceri de 1,957 mld. euro, in crestere cu circa 30% fata de anul precedent, pe fondul extinderii agresive, cu brandul Real, pe segmentul hipermarketurilor. Rata de crestere a gigantului german pe piata romaneasca este aproape dubla fata de ritmul de crestere a sectorului de comert in ansamblu, care avanseaza, in medie, cu 15-20% pe an. “Suntem foarte multumiti de rezultatele obtinute in Romania anul trecut si suntem increzatori ca ne vom intari pozitia pe piata, in anul fiscal 2008. Romania inca ofera un potential rezonabil pentru vanzarile brandurilor noastre Metro Cash&Carry si Real”, au declarat reprezentantii Metro Group. Metro activeaza, la nivel local, prin Metro Cash&Carry Romania, lant cu 23 de magazine si vanzari in crestere cu 11,3% in 2007, pana la 1,59 mld. euro, respectiv prin divizia de hipermarketuri Real Romania, afacere care a ajuns la 367 mil. euro, in crestere de 4,5 ori fata de 2006. Metro a dezvoltat de la zero, in Romania, cel mai mare business privat, plasandu-se, cu un portofoliu de circa doua mld. euro, in topul celor mai mari jucatori din economie, alaturi de Petrom, controlat de grupul austriac OMV, Automobile Dacia, parte a grupului francez Renault, si ArcelorMittal, al carui actionar principal este multimiliardarul de origine indiana Lakshmi Mittal. Materialul complet.
Managerii revin in tara doar pe salarii de peste 100.000 de euro, crede Ziarul Financiar. Romanii care lucreaza in strainatate nu se intorc in tara pe pozitii de top management pe salarii nete mai mici de 100.000 de euro pe an, respectiv 8.300 de euro pe luna. "Nu gasim romani in strainatate care sa se intoarca pe o pozitie de top, ca general manager, country manager sau CEO pentru mai putin de 100.000 de euro net pe an", spune Panos Manolopoulos, care a ocupat timp de aproape patru ani functia de managing partner al firmei de executive search Stanton Chase Romania si care a fost numit CEO al Stanton Chase International in Orientul Mijlociu. Citeste stirea.
Constructorii anunţă noi creşteri de preţuri, sustine Adevarul. Antreprenorii din construcţii susţin că vor scumpi metrul pătrat construit, în următoarea perioadă. Cauza o constituie costurile mai mari de producţie a materialelor pentru construcţii, determinate de creşterea preţurilor la utilităţi. De cealaltă parte, producătorii de materiale spun că nu ei sunt vinovaţi de o eventuală mărire a costului de construcţie. Reprezentanţii constructorilor estimează că, şi în acest an, preţul locuinţelor noi va creşte. Şi asta din cauza deprecierii leului şi a majorării preţurilor la petrol şi la utilităţi. "Acest avans afectează mai ales producătorii de ciment şi de oţel-beton. Antreprenorii care au semnat contracte cu preţuri ferme anul trecut au acum mari probleme. Deja nu mai putem discuta despre preţuri ferme din partea antreprenorilor, ci trebuie să ne axăm pe preţuri ajustabile. Estimăm că preţul pe metrul pătrat construit va creşte până la 750–800 de euro, faţă de anul trecut când varia între 650–700 de euro", a declarat, într-o conferinţă de presă, Laurenţiu Plosceanu, preşedinte al Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). Citeste mai mult.
România, ţara cu 8 milioane de asistaţi, aflam din Gandul. România a devenit, în ultimii ani, o ţară de asistaţi social. Numai din bugetul Ministerului Muncii, în 2007, aproape 8 milioane de persoane primeau o formă de asistenţă socială. Este adevărat că nu ajunge nimeni să se îmbogăţească din alocaţiile şi indemnizaţiile acordate de Ministerul Muncii, dar, adunate, aşa-numitele prestaţii sociale ajungeau în 2007 la 1,7% din PIB. Acestora se adaugă asistenţa acordată de alte ministere şi administraţii locale, iar cele mai importante sunt sumele alocate pentru asigurarea venitului minim garantat. De ajutorul statului pentru a ajunge la acest venit beneficiază în prezent 380.000 de familii şi persoane singure. Partea proastă a dărniciei guvernamentale este că nu există nici o coerenţă în gestionarea unitară a fondurilor. Ministerul Muncii, celelalte ministere, bugetul de stat şi autorităţile locale emit acte normative după acte normative fără să ştie unele de altele. Materialul complet.



