Avansul PIB de 6% reduce derapajele din economie, sustine Business Standard. Constructiile, serviciile si consumul au turat economia Romaniei peste asteptarile majoritatii specialistilor. Cresterea produsului intern brut de 6% in 2007, cu un varf de 6,6% in trimestrul patru, a determinat corectii pozitive ale leului, ale bursei si ale datelor privind avansul economic din acest an. Produsul intern brut din 2007 s-a majorat pana la 404,7 miliarde lei (122 miliarde euro), potrivit datelor Institutului National de Statistica, ceea ce a redus ponderea deficitului bugetar la 2,33% din PIB si a deficitului de cont curent la 13,9% din PIB. In ciuda faptului ca anul trecut contributia negativa a agriculturii a limitat ritmul de crestere a PIB-ului, comparativ cu 2006, cand s-a inregistrat un avans al economiei de 7,7%, constructiile si serviciile au asigurat o dinamica sustinuta si, implicit, pun bazele unui avans considerabil in 2008. “Anul trecut, s-a inregistrat o crestere importanta pe partea de servicii si in constructii. Este posibil ca in trimestrul patru sa se fi inregistrat o majorare a ritmului de crestere a consumului. TVA-ul este posibil sa aiba un impact mai mare, insa impozitele nete contribuie doar cu 10-12% la formarea PIB-ului”, a declarat pentru Business Standard Lucian Anghel, economist-sef al BCR. Materialul complet.
Prima Pensie si OTP isi vand fondurile de pensii obligatorii, a aflat Ziarul Fianciar. Prima Pensie si OTP au decis sa isi vanda fondurile de pensii private obligatorii si au inceput negocieri cu alti administratori pentru a iesi din aceasta afacere, au declarat pentru ZF surse de pe piata. OTP si Prima Pensie au strans fiecare putin peste 20.000 de participanti in campania de patru luni a pensiilor private obligatorii. Ungurii de la OTP s-au clasat pe locul 12, cu 20.347 de clienti in fondul sau de pensii, in timp ce slovenii de la Prima Pensie au ocupat locul 13, cu 20.004 clienti. Citeste stirea.
Revolutie la Dacia: noul hatchback Sandero se lanseaza in iunie, aflam din Cotidianul. Automobile Dacia, cel mai important producator autohton de masini, controlat de grupul francez Renault, a prezentat ieri, in premiera mondiala la Salonul International de Automobile de la Geneva (Elvetia), noul model bicorp. Dacia Sandero este un hatchback, autoturism cu cinci usi, care imprumuta elemente de design si tehnica de la Renault Clio. Dacia va incepe productia noului model in luna mai. Masina urmeaza sa fie lansata pe piata romaneasca in luna iunie si, pina la sfirsitul anului, pe mai mult de 40 de piete. Potrivit datelor producatorului, dimensiunile lui Sandero sint 4,02 metri in lungime si 1,75 metri in latime. In acelasi timp, ampatamentul de 2,59 metri pozitioneaza Sandero intre clasa mica, ce cuprinde masini al caror ampatament masoara in medie 2,5 metri, si clasa compacta, unde ampatamentul mediu este de 2,62 metri. Volumul portbagajului este unul urias, de 320 de litri, cit au majoritatea hatchback-urilor de clasa compacta. Ca element practic suplimentar, bancheta spate este rabatabila si fractionabila in proportie de 1/3-2/3, in functie de versiune. In cazul in care bancheta este complet rabatata, capacitatea de incarcare maxima ajunge la 1.200 de litri. Citeste mai mult.
Veştile bune din economia românească au revigorat bursa de la Bucureşti, considera Adevarul. Indicele BET a câştigat, ieri, 1,38%, în timp ce indicele compozit s-a apreciat cu 1,21% Vestea privind creşterea de 6% a economiei româneşti în 2007 a stârnit un interes moderat al jucătorilor din piaţă. Astfel, aprecierea indicilor bursieri, în şedinţa de ieri, nu a fost spectaculoasă. În plus, valoarea totală a tranzacţiilor s-a situat printre cele mai scăzute din acest an. Rezultatele pozitive privind performanţele economiei româneşti în 2007 au dat naştere unui moderat sentiment de încredere în piaţă. Astfel, după patru şedinţe de tranzacţionare în care bursa de la Bucureşti a închis pe roşu, ieri, toţi indicii bursieri au înregistrat creşteri. Rulajul bursier rămâne în continuare foarte scăzut pe piaţa principală (4,879 milioane euro). Citeste stirea.
Se scumpeşte zahărul, ne informeaza Evenimentul Zilei. Zahărul s-a scumpit cu 40% din decembrie anul trecut şi până acum pe bursele internaţionale, iar creşterea de preţ ar urma să producă efecte şi în România în următoarele luni, după cum apreciază Ioan Armenean, preşedintele Patronarului Zahărului. Paradoxal, recoltele de trestie de zahăr au fost cele mai bune din ultimii ani, Brazilia înregistrând chiar un record naţional. În paralel însă a crescut consumul de zahăr în China şi în India. Cele două pieţe trag în sus, de câţiva ani, preţurile mai tuturor materiilor prime. „Este un «moment de Bursă». Se vorbeşte despre faptul că un fond de investiţii american cumpără zahăr de miliarde de euro pentru a se juca cu preţurile. Creşterea consumului din ţările emergente nu poate explica pe deplin avansul preţurilor“, spune Armenean. Citeste mai mult.
Zeci de bugetari, plătiţi mai bine ca preşedintele Băsescu, a descoperit Gandul. Preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida, este cel mai bine plătit bugetar din România, el primind lunar un venit net de 10.916 lei, adică 3.074 euro, echivalentul a aproape 30 de salarii minime pe economie. El încasează 630 de euro mai mult decât preşedintele României, Traian Băsescu, şi cu 780 de euro peste lefurile premierului Călin Popescu Tăriceanu şi ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Nicolae Văcăroiu şi Bogdan Olteanu. De altfel, topul celor mai mari salarii de la stat este dominat de greii Justiţiei române, în speţă judecătorii Curţii Constituţionale şi de conducătorii şi membrii Consiliului Suprem al Magistraturii. Primii bugetari după ordinea de mărime a salariilor care vin din afara Justiţiei sunt ambasadorii şi consulii României, reprezentanţii diplomatico-militari în străinătate, şi cei mai înalţi demnitari în stat. În clasament, Ioan Vida este secondat de cei 8 judecători de la Curtea Constituţională. Materialul complet.
Romanii investesc in actiunile Google, a aflat Business Standard. Romanii au inceput sa se orienteze tot mai mult spre investitii in actiunile unor companii straine, in cautarea de randamente mai mari, dupa ce bursa locala a intrat pe o tendinta accentuata de scadere. Investitorii romani care au ales sa-si plaseze banii pe marile burse ale lumii au preferat actiunile companiilor din sectorul tehnologic, precum Google, Microsoft sau AMD, potrivit brokerilor care ofera servicii de tranzactionare pe pietele externe. Brokerii de la Vanguard, care au lansat un serviciu de tranzactionare pe bursele internationale, din aprilie anul trecut, au ajuns la 200 de clienti cu investitii in “afara”, in timp ce WBS Romania, societatea de brokeraj locala care a mizat prima pe atractia pentru companii straine ale romanilor se “lauda” cu 500 de clienti care tranzactioneaza pe piete externe. Companiile preferate sunt cele din sectorul tehnologic din Statele Unite, Google fiind, de exemplu, tranzactionat de peste 20% dintre clientii Vanguard, adica de peste 40 de investitori, procentul fiind similar si in cazul clientilor WBS care au ales companiile tehnologice. Investitiile s-au concentrat in acelasi timp si spre companiile care detin firme din Romania, de exemplu Erste sau OMV. Citeste mai mult.
Bilanţul impozitelor şi taxelor din România a ajuns la 306 dări, trage semnalul de alarma Capital. Taxele inventariate de Capital se referă la biruri obligatorii pentru desfăşurarea unei activităţi economice, fie că este vorba de impozitele „populare“, de care nu scapă nimeni, fie de aberaţii, precum taxa pentru primirea unui dosar sau aşa-numitul timbru pe cal. Care este utilitatea celor peste 300 de dări plătite statului este destul de greu de spus, dat fiind că peste 80% din încasările statului provin din TVA, contribuţiile pe salariu, impozitele pe profit şi venit şi accize. Cel mai plauzibil răspuns este că acestea asigură plata salariilor funcţionarilor din diferite instituţii de stat. Parafiscalitatea este însă responsabilă şi de locul fruntaş ocupat de România la capitolul birocraţie. Problema parafiscalităţii a fost trecută pe lista de priorităţi a instituţiei în urmă cu aproape şase luni, când ministerul anunţa că va crea o comisie specială de numărat impozite. Însă ideea a rămas doar pe hârtie. Materialul complet.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
