Marile bănci caută să-şi limiteze propriile riscuri, titrează Financial Times. În ceea ce se anunţă a fi un ecou dramatic al crizei creditelor, multe dintre cele mai importante bănci ale lumii propun reforme de natură să limiteze dimensiunea şi chiar rentabilitatea propriilor afaceri. Propunerile sunt menite să reducă numărul de investitori care au voie să cumpere produse financiare complexe, să reglementeze mai multe zone ale pieţei financiare şi să determine băncile să cheltuiască mai mult pe tehnologie şi management de risc. Consecinţele ar putea fi ca multe dintre segmentele de piaţă care au contribuit la un boom pe Wall Street şi în City, în perioada ultimilor zece ani, ar putea deveni supra-reglementate şi astfel ar oferi mai puţine oportunităţi de creştere.

„Nimeni nu subestimează severitatea acestor probleme”, declară unul dintre autorii acestui set de propuneri,managing director la Goldman Sachs şi fost preşedinte al Rezervei Federale new-yorkeze, Gerald Corrigan. „Chiar dacă aceste reforme vor fi costisitoare, preţul este însă minuscul în comparaţie cu sutele de miliarde de dolari în deprecieri de active pe care le-au înregistrat băncile. Asta ca să nu mai vorbim de dislocările economice şi de distorsiunile declanşate de criză”, a mai declarat Corrigan.

Propunerile sunt sprijinite de instituţii precum JP Morgan, Merril Lynch, Citigroup, HSBC, Lehman Brothers sau Morgan Stanley şi sunt prezentate autorităţilor de reglementare la nivel global, în speranţa că vor fi adoptate norme de natură să readucă încredere pieţelor şi să reducă riscurile sistemice. Poate că cea mai neaşteptată propunere este cea referitoare la criteriile de încadrare la categoria „investitori sofisticat”. Conform proiectului, până şi fondurile de pensii ar putea avea accesul restricţionat la produse structurate complexe, cum ar fi cele garantate cu ipoteci subprime. Ele ar putea fi tranzacţionate doar de către cei mai puternici investitori instituţionali. Spre exemplu, piaţa titlurilor cu dobândă obţinută în urma licitaţiei, reprezintă o piaţă de 330 de miliarde de dolari, în care se regăsesc municipalităţile sau companiile care acordă credite studenţeşti.

Fondul Monetar Internaţional avertizează Banca Angliei în legătură cu o posibilă majorare a dobânzii cheie, titrează The Guardian la secţiunea economică. În ultimii 15 ani, Marea Britanie a înregistrat un ritm constant al creşterii economice. Acesta este însă acuma serios ameninţat de facori conjucturali. Fondul Monetar Internaţional face astfel apel al banca centrală britanică pentru a nu majora dobânda de intervenţia şi a inhiba astfel şi mai mult dinamica economică. În ceea ce priveşte prognozele de creştere, instituţia din Washington ia în calcul un avans de 1,4% în ceea ce priveşte PIB-ul britanic de 2008 şi o creştere de 1,1% pentru 2009

De la secţiunea economică a cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung aflăm că economia germană dă semne de slăbiciune. Un nou indicator care subliniază această evoluţie este nivelul comenziilor din industrie care a scăzut în iulie cu 2,9% faţă de luna anterioară, până la minimul ultimului an. Tot de aici mai aflăm că lanţul de modă Sinn-Lefers va depună astăzi cerere pentru procedura de insolvenţă. Conducerea companiei cauă astfel să se protejeze faţă de debitori şi în acelaşi timp să restructureze din temelii afacerea. Sinn-Lefers are în Germania 47 de filiale şi 4100 de angajaţi. În primă fază, 1200 dintre aceştia ar putea fi disponibilizaţi.

Numărul creditelor ipotecare neperformante este în creştere, titrează cotidianul The Wall Street Journal. Ipotecile acordate în prima parte a lui 2007, au atins niveluri îngrijorătoare de neperformanţă, ceea ce alimentează temerile potrivită cărora efectele crizei imobiliare asupra sistemului financiar vor fi mult mai mari decât se aşteptau majoritatea experţilor. O analiză efectuată de Corporaţia Federală pentru Asigurarea Depozitelor pentru cotidianul american relevă că aproape 1 procent din creditele prime acordate în 2007, au început să aibă serioase probleme după 12 luni. Asta înseamnă că fie au ajuns în faza de executare silită, fie au înregistrat întârzieri la plată de peste 90 de zile. Prin comparaţie, procentul aferent anului 2006, era de doar 0,33% din totalul portofoliului de credite prime.

"AIG raportează o pierdere de 5,4 miliarde de dolari, pe fondul crizei din piaţa imobiliară", este un alt titlu din The Wall Street Journal. American International Group a raportat cea de-a treia pierdere trimestrială consecutivă care de data aceasta s-a ridicat la 5,4 miliarde de dolari. Evoluţiile negative subliniază efectele pe care o piaţă imobiliară în declin le are asupra asiguratorului american. Raportul reflectă de asemenea dificultăţile pe care firma le întâmpină pe partea de asigurări, unde preţurile la foarte multe produse sunt în scădere. Reprezentanţii AIG au declarat că protofoliul de derivate legat de piaţa subprime a continuat să se deprecieze şi este în prezent cu 5,6 miliarde de dolari mai ieftin. Astfel, totalul deprecierilor de active din produse corelate cu credite subprime, se ridică la peste 25 de miliarde de dolari.

Autoritatea de reglementare britanică în domeniul concurenţei intenţionează să depună plângeri penale împotriva a 4 foşti executivi de la British Airways, pe fondul manipulării preţurilor. The Times ne informează că începând din 2002, justiţia britanică califică asemenea fapte ca infracţiuni care pot aduce o pedeapsă de maximum 5 ani de închisoare şi amenzi nelimitate. Cei patru sunt acuzaţi că în perioada cuprinsă dintre august 2004 şi ianuarie 2006 ar fi adăugat în mod ilegitim o taxă suplimentară de combustibil la biletul de avion. 11 milioane de pasageri ai British Airways au fost astfel afectaţi iar prejudiciul se ridică la peste 100 de milioane de lire sterline.

Din Wirtschaftsblatt aflăm despre dificultăţile pe care OMV le întâmpină în strategia de extindere regională. După renunţarea la tentativa de preluare a MOl, austriecii par să aibă probleme şi cu proiectul legat de compania croată INA. Eternii rivali de la MOL deţin deja pachetul de acţiuni prin care pot bloca orice demers de preluare al INA. Mai mult decât atît, MOL doreşte să participe la privatizarea concernului croat de stat iar surse din piaţă vorbesc deja despre o înţelegere informală între autorităţile croate şi conducerea MOL, prin care se urmăreşte blocarea iniţiativelor OMV.