ING primeşte o injecţie de capital de 10 miliarde de euro din partea statului olandez, scrie pe prima pagină Financial Times. Grupul financiar a acceptat ieri infuzia de capital pentru a-şi redresa activitatea, după ce preţul acţiunilor a scăzut puternic. Guvernul olandez va cumpăra o nouă clasă de acţiuni ING, care însă nu îi conferă drept de vot şi nici nu sunt disponibile acţionarilor obişnuiţi. Totodată, ING a decis să nu acorde dividende pentru anul 2008 iar membrii board-ului nu vor primi bonusuri, nici în bani nici în acţiuni. În schimb, guvernul olandez va avea 12 locuri de supraveghere în comitetul de conducere. Această infuzie, face din ING primul grup financiar olandez care beneficiază de fondul creat săptămâna trecută, în valoarea de 20 de miliarde de euro, pentru recapitalizarea băncilor şi a asiguratorilor. ING a luat decizia de a apela la banii statului după ce a anunuţat vineri prima pierdere trimestrială din istorie, iar acţiunile au căzut cu 27%.

Tot din Financial Times mai află că cel mai bogat rus, Oleg Deripaska are mare nevoie de o finanţare de două miliarde de dolari. Timpul trece pentru Deripaska, notează jurnaliştii britanicii, în încercarea de a strânge 2 miliarde de dolari pentru a-şi plăti, până la sfârşitul lunii, o parte din împrumuturile de 4,5 miliarde de dolari pe care le are la mai multe bănci occidentale. Dacă nu va reuşi să obţină aceşti bani el va trebui să lase creditorilor 25% din cel mai mare producător mondial de nichel. Această situaţie scoate la iveală presiunea uriaşă pe care o pune criza financiară asupra vastului imperiu Deripaska, după ce acţiunile companiilor din Rusia s-au prăbuşit cu 70% de la ultima creştere din mai. Magnatul rus, a cărui avere este estimată la 28 de miliarde de dolari, s-a împrumutat puternic pentru a-şi finanţa ambiţioasa expansiune a imperiului său de aluminiu, bănci şi maşini. Criza financiară l-a forţat însă să renunţe, în favoarea creditorilor, la o parte din deţinerile în corporaţii internaţionale cum ar fi constructorul auto canadian Magna şi la gigantul german Hochtief. Conform unor surse citate de Financial Times BNP Paribas, Merrill Lynch, Credit Suisse şi Royal Bank of Scotland au fost de acord să permită companiei lui Deripaska, Rusal să încerce să obţină o refinanţare până la sfârşitul lunii octombrie. Discuţiile sunt însă din ce în ce mai dificile pentru că toate aceste bănci au fost afectate de criză şi nu mai pot să acopere o finanţare atât de consistentă. Situaţia îl face pe Deripaska să opteze pentru o finanţare din partea statului rus, prin VEB, banca de dezvoltare controlată de Kremlin.

Business Week trateaza un subiect familiar şi românilor, şi anume preţurile prea mari ale unor alimente. Treisprezece producători de ouă din Statele Unite au fost daţi in judecată pentru ca o schemă de distribuţie restrictivă a mărfii a dus la o scumpire cu aproape 50 la suta în ultimii 2 ani. Potrivit acuzării, producătorii de ouă au restricţionat distribuţia pentru a mări preţurile. Procesul a fost declanşat de un grup de patroni de restaurante, magazine si alti cumparatori, noteaza Business Week. Pretul mediu pentru douasprezece oua, neschimbat tipm de aproape 10 ani in SUA, era a crescut de la 1.3 dolari in 2006 la 2.20 in martie 2008, potrivit biroului de statistica.

La randul sau, cotidianul Wall STreet Journal scrie ca Barack Obama a batut toate recordurile in materie de strangere de fonduri. 150 de milioane de dolari a reusit sa stranga candidatul democrat de la sustinatorii sai,arata publicatia citata. Aceasta este suma strainsa doar in septembrie, si astfel el poate alege sa iasa din sistemul de finantare publica a campaniei electorale> Este prima fata cand un candidat al unui partid important ia aceasta decizie din perioada scandalului Watergate, cand au fost introduse reguli mai dure in privinta finantarii electorale, arata Wall Street Journal.

Situaţie delicată la grupul financiar francez Caisse d' Epargne, titrează Les Echos pe prima pagină. După ce în urmă cu două zile, a anunţat o pierdere de 600 de milioane de euro din tranzacţii pe pieţele financiare, ieri seară directorii Caisse d' Epargne, Charles Milhaud şi Nicolas Mérindol şi-au anunţat demisia. Ei vor fi înlocuiţi de doi dintre directorii de la nivel regional ai băncii franceze, Bernanrd Comolet şi Alain Lemaire. Deciziile de demisie au fost luate după ce însăşi preşedintele Sarkozy a făcut presiuni mari în acest sens asupra celor doi. Pierderea de 600 de milioane de euro, anunţată vineri de Caisse d'Epargne a stârnit indignarea grupurilor politice dar şi a cetăţenilor pentru că era considerată un simbol de securitate pentru milioane de francezi.

Din The Guardian aflăm că încrederea în economia britanică ajunge la cel mai scăzut nivel din istorie. Cifrele publicate de un institut de cercetare şi citate de cotidianul din Regat arată că tot mai multe firme se tem pentru viitorul lor pe măsură ce Marea Britanie alunecă tot mai adânc în recesiune. Starea gri a economiei, notează The Guardian, este astăzi subliniată cu cifre concrete care arată că încrederea mediului de afaceri britanic a scăzut la un nou minim din cauza crizei financiare. Această situaţie se pare că va fi confirmată şi de datele oficiale care urmează să fie publicate în această săptămână.

Peter Mandelson, secretarul britanic pentru mediul de afaceri, a confirmat ieri că guvernul se gândeşte să facă o serie de plăţi anticipate de la buget pentru şcoli şi spitale, însă a negat că această practică face parte dintr-o nouă politică de cheltuieli. Acţiunile guvernului nu trebuie să contribuie la încetinrea economică, a spus Mandelson. El a adăugat că autorităţile trebuie să recunoască faptul că eventualele costuri ale inacţiunii vor fi mult mai mari decât ale unor acţiuni menite să asigure continuarea consumului şi a investiţiilor în economia reală.