Revista presei internaţionale, luni, 23 februarie

Statele Vest Europene propun dublarea capitalului FMI la 500 de miliarde de dolari pentru a ajuta ţările grav lovite de criză, printre care se află şi cele din fostul Bloc Comunist, titrează Wall Street Journal pe prima pagină. Naţiunile dezvoltate ale Europei se confruntă cu cea mai profundă traumă economică de după căderea Zidului Berlinului acum 20 de ani, comentează jurnaliştii americani. În acelaşi timp, capitalul se scurge din Europa de Est, depreciind masiv mondele şi ameninţând întreaga regiune cu recesiunea şi şomajului. În aceste condiţii, mai multe ţări se vor vedea forţate să caute ajutor internaţional, aminteşte Wall Street Journal. La întâlnirea de duminică de la Berlin a celor mai importanţi şefi de state de pe bătrânul continent, a fost înaintată o propunere de principiu care să prevadă recapitalizarea Fondului Monetar Internaţional, însă nu s-a precizat de unde vor fi luaţi banii şi nici către ce state se vor îndrepta. Totuşi, Wall Street Journal îl citează pe analistul şef pentru pieţele emergente de la Danske Bank, Lars Christensen, care este de părere că este cea mai mare criză economică din Centrul şi Est-ul Europei de după căderea comunismului. El anticipează că unele state Baltice şi din Balcani vor vedea o contracţie a PIB-ului de până la 15%. Tot el face şi o comparaţie între această situaţie şi cea din 1998 din Asia, când statele s-au confruntat cu grave probleme din cauza creşterii datoriilor şi deprecierii monedelor.

Din Financial Times aflăm că Citigroup face presiuni asupra autorităţilor americane să preia o participaţie de 40%. Banca încearcă să convingă guvernul american să facă o nouă injecţie de capital care ar duce la majorarea deţinerii statului la 40% din Citigroup. Discuţiile au debutat după ce acţiunile Citi s-au prăbuşit săptămâna trecută pe fondul temerii investitorilor că banca va fi naţionalizată. Surse din interiorul Citi au declarat că se aşteaptă ca o decizie să fie luată în următoarele săptămâni, însă ar putea veni mai repede în cazul în care acţiunile vor continua să scadă vertiginos. Aceleaşi surse afirmă că directorii Citi şi reprezentanţi ai autorităţilor au purtat discuţii în acest weekend privind un plan care să prevadă transformare titlurilor în valoare de 75 de miliarde de dolari, din acţiuni preferenţiale în acţiuni ordinare.

Un viitor comun pentru Saab şi Opel? . Este un mare semn de întrebare pe care şi-l pun jurnaliştii de la Der Spiegel. Producătorul auto suedez, care a intrat sub protecţia legii falimentului vineri înceară să devindă independent de părintele său american, General Motors. Guvernul de la Stockholm a refuzat să acorde un plan de salvare pentru Saab, însă una dintre soluţiile care se conturează pare să fie o colaborare mai strânsă cu subsidiara germană a GM, Opel, mai ales în condiţiile în care, spun secialiştii, niciuna dintre ele nu ar supravieţui fără un partener puternic. "Am explorat şi vom continua să explorăm toate opţiunile posibile pentru a finanţa sau-şi a vinde Saab. Cert este că o reorganizare este iminentă şi este cea mai bună soluţie pentru a crea o entitate pe deplin indepea de investiţii, a declarat directorul Saabm, Jan-Ake Jonsson. După ce a anunţat că a sfătuit Saab să devină independentă şi există zvonuri care spun că acelaşi sfat l-a primit şi Opel, GM se concentrează acum pe obţinerea unei noi linii de finanţare de la statul american în valore de 13,4 miliarde de dolari. Întrebarea care stă pe buzele tuturor acum este: Va pleca General Motors din Europa?

În La Tribune citim că François Pérol va prelua şefia grupului format din fuziunea Caisses d'Epargne-Banques populaires. Secretar adjunct la Elysee şi fost acţionar la Rothschild, Perol ar trebui să preia postul de director la banca nou formată, la care statul va deţine 15 până la 20% din capital. Naşterea celui de-al doilea mare grup bancar francez după Crédit Agricole este în curs de finalizare. Acţionarii majoritari ai Caisses d'Epargne şi Banques populaires au discutat în acest weekend toate aspectele planului lor de fuziune, care se pare că va fi anunţat oficial pe 26 februarie.

Rata şomajului atinge maximul ultimilor 6 ani în Rusia, titrează The Moscow Times - 8,1% în ianuarie. 300.000 de oameni şi-au pierdut luna trecută locul de muncă, iar numărul total al şomerilor a ajuns la 6,1 milioane. Este o creştere de 23 de procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totuşi, cifrele indică o uşoară îmbunătăţire faţă de decembrie, când au fost concediaţi 500 de mii de oameni.