Propunerea legislativă privind reducerea nivelului cotei standard de TVA de la 19% la 16% de la 1 ianuarie 2020 a primit, marți, raport favorabil din partea Comisiei pentru Buget-Finanțe a Camerei Deputaților. Impactul bugetar al unei astfel de măsuri este de 11,3 miliarde de lei, în condițiile în care veniturile la bugetul statului cresc foarte lent. Proiectul a fost inițiat de cinci deputați PNL (Gabriel Andronache, Lucian-Ovidiu Heius, Sorin-Dan Moldovan, Nicolae Neagu, Florin Român) dar a fost reactivat de PSD.

"Din punct de vedere bugetar, propunem că aceste măsuri să se implementeze începând cu anul 2020, astfel încât efortul bugetar pentru susținerea acestora să fie prevăzut în Legea bugetului pentru anul viitor. Dacă luăm în calcul efectele de rundă a două pe care le vor produce aceste măsuri - creșterea conformării fiscale voluntare (la o cota redusă de TVA de 5%, fraudă fiscală poate fi eradicată) -, atunci anticipăm chiar o creștere a veniturilor din TVA pe termen mediu și lung", se spune în expunerea de motive.

 

Scăderea cotelor de TVA nu se transferă 100% în prețuri ci doar proporție de 70%. Diferența va rămâne la comercianți. În plus, statul român nu a făcut dovada că prin reducerea cotelor de TVA este capabil să adune mai mulți bani din creșterea consumului. În Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2020 și proiecția acesteia pe anii 2021-2023 se arată că veniturile din TVA s-au menținut în ultimii ani la o pondere de aproximativ 6,3% în PIB, reflectând dinamica consumul final al gospodăriilor populației, ajustată cu componentele de autoconsum și instituții fără scop lucrativ aflate în serviciul gospodăriilor populației. Încasările din TVA sunt estimate la 6,4% din PIB în 2020, reprezentând o pondere similară cu cea prognozată pentru anul 2019. Pentru anul următor, estimările indică o creștere marginală la 6,5% din PIB în principal datorită implementării unor măsuri de îmbunătățire a colectării TVA evaluate la 1,8 miliard de lei în perioada 2020-21. Pe termen mediu, veniturile din TVA sunt proiectate să se mențină la nivelul de 6,4% din PIB până în 2023 reflectând decelerarea ratei de creștere prognozate pentru consumul gospodăriilor.

 

Mai mult, scăderea TVA a duce o adâncirea deficitului de cont curent pentru că economia României nu poate să acopere nevoia de consum intern. De exemplu, în perioada ianuarie-octombrie 2019, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 9.201 milioane euro, comparativ cu 7.532 milioane euro în perioada ianuarie - octombrie 2018; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2.499 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 278 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 562 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 10 milioane euro.

Contul curent este un indicator de măsurare a comerțului unei țări și, dacă  arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate, avem de a face cu deficit. Asta înseamnă că ies mai mulți bani din țară decât intră și că românii plătesc mai mult munca prestată de alții. Creșterea deficitului de cont curent vine pe fondul deteriorării deficitului comercial ca urmare a creşterii puternice a cererii de consum, ce nu a putut fi acoperită de oferta internă. Asta se traduce printr-o deteriorare a competitivității externe a economiei.

Unde ne poate duce această adâncire a deficitului? La o inflație tot mai mare!