"Chiar dacă termenul prevăzut pentru dezbaterea publică a acestei legi este de 30 de zile, acesta va fi prelungit cât va fi necesar. (.) Proiectul de lege cadru este foarte amplu, schimbă radical anumite mecanisme de finanţare, de organizare a spitalelor, medicina primară, pachetele de servicii de bază, programul naţional de sănătate. Mecanismul de gestionare a sumelor va fi altul, pentru că forma de organizare a spitalelor va permite acest lucru. De asemenea, gestionarea prin casele de asigurări a banilor va fi mult mai eficient. Apare elementul concurenţial, de calitate şi de oportunitate în cheltuirea banilor", a precizat demnitarul, la TVR.
Potrivit lui Ritli, foarte multe capitole ale proiectului de act normativ sunt acceptate. Ministrul a subliniat că a primit semnale pozitive de la cei care au înţeles necesitatea acestor modificări. "Noua lege a sănătăţii nu prevede ca românii să scoată mai mulţi bani din buzunar, pentru că există asigurarea obligatorie şi nu va creşte. Există asigurarea voluntară, pentru cei care au nevoie de servicii medicale suplimentare, iar acestea pot fi deductibile. De asemenea, există şi plăţile informale, pe care noile mecanisme le vor reprima", a mai spus ministrul Sănătăţii.
Nu va fi obligatoriu ca spitalele să se privatizeze
Ritli a explicat că, prin noua lege, managementul spitalelor va fi asemănător cu cel al spitalelor private, motiv pentru care nu va mai exista interesul de a se accepta plăţile informale.
De asemenea, ministrul a explicat că, deşi proiectul de lege prevede, printre altele, că spitalele se vor putea organiza ca unităţi cu statut de fundaţie, de societate comercială sau în asociaţii, acest lucru nu este obligatoriu. "Nu este obligatoriu ca spitalele să se transforme în societate comercială. Acest lucru rămâne la latitudinea proprietarului, acesta fiind statul sau autoritea locală, care va stabili dacă este nevoie să se transforme sau nu. Probabil că spitalele care sunt de interes naţional sau au anumite atribuţii specifice vor rămâne publice. Celelalte pot, la latitudinea proprietarului, să se transforme", a precizat Ritli.
În ceea ce priveşte pachetul de servicii medicale de bază, acesta prevede acelaşi număr de servicii ca în prezent. "Este un pachet revizuit. Noi umblăm la acele medicamente care sunt şi foarte scumpe, prescrise pentru alte boli decât pentru cele care sunt autorizate. Pe de altă parte, vom umbla la durata de spitalizare, care, la noi, este de şapte zile în medie, iar în UE, de trei zile", a spus ministrul.
Ritli a mai precizat că servicul integrat de urgenţă, respectiv ambulanţa şi SMURD, va rămâne de stat. "Legea este doar permisivă ca, la un moment dat - nu ştiu când, nu este o prioritate -, poate să intre un operator privat în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii stabileşte", a adăugat ministrul.
Tot legat de serviciul intergrat de urgenţă, ministrul Ritli, a spus că subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat "nu este neapărat un duşman al privatizării sistemului de sănătate, ci mai degrabă este ataşat de acest sistem şi se teme ca orice mică modificare să dezintegreze sistemul".
Potrivit proiectului de lege, spitalele vor putea să se organizeze ca unităţi cu statut de fundaţie, de societate comercială sau în asociaţii, iar în locul actualelor case judeţene de asigurări de sănătate vor fi introduse case private. Noua structură ar permite echipei manageriale o mai mare libertate de acţiune la toate nivelurile, de la personal (inclusiv salarizarea diferenţiată) până la structură şi dotare, menţinând însă proprietatea la nivelul instituţiilor publice.
Va apărea medicul angajat direct de autoritatea locală
Sistemul actual de colectare a asigurărilor de sănătate se va păstra în aceeaşi formă, modificarea care se va realiza vizând modul de alocare şi gestionare a fondurilor colectate, mai prevede proiectul.
"Practic, o schimbare esenţială în sistem va fi legată de interpunerea între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale a unei verigi suplimentare, reprezentate de casele de asigurări private, care va aduce elemente de competitivitate şi eficienţă în gestionarea fondurilor şi care va stimula inclusiv creşterea calităţii serviciilor medicale pentru a atrage cât mai mulţi asiguraţi", precizează Ritli.
Demnitarul a mai spus că medicina primară va fi un alt sector în care se vor înregistra schimbări importante. "Pe lângă medicul de familie, va apărea medicul angajat direct de către autoritatea locală. Acesta va fi sprijinit de o echipă multidisciplinară, al cărei nucleu de bază va fi format din asistenţi comunitari şi mediatori sanitari. Medicii, care vor avea contract cu primăria, vor fi angajaţi în zone izolate, greu accesibile, acolo unde sunt dificultăţi în acordarea de asistenţă medicală", a mai spus ministrul.
Noul proiect legislativ mai prevede modificări în ceea ce priveşte utilizarea resurselor în domeniul medicamentelor, dar şi a calităţii serviciilor medicale în vederea eficientizării acestor domenii. În acest sens, se propune crearea unei agenţii pentru informaţii şi calitate în sănătate (ANCIS), ca structură coordonată de Ministerul Sănătăţii.
Proiectul este criticat atât de o parte a medicilor, cât şi de organizaţii ale pacienţilor şi de sindicate. Federaţia sindicală Solidaritatea Sanitară din România, de pildă, îl consideră drept "o încercare de a oficializa rela?ia informală care există deja între banul public ?i clasa politică".
"Cruntă ne-a fost însă dezamăgirea când am văzut proiectul de lege! În loc de mult a?teptata îmbunătă?ire a finan?ării sistemului sanitar, am descoperit încercarea de a oficializa rela?ia informală care există deja între banul public ?i clasa politică, în condi?iile în care prima modificarea majoră pe care o propune proiectul noii legi a sănătă?ii o constituie privatizarea sistemului social de asigurări sociale de sănătate în ceea ce prive?te componenta sa de cheltuire a banilor strân?i, colectarea rămânând în sarcina statului. Altfel spus, o afacere dezvoltată pe eforturile statului", spune preşedintele federaţiei, Viorel Rotilă.
Principala problemă a sistemului sanitar, spun cei de la Solidaritatea Sanitară, o constituie deficitul financiar, adică lipsa fondurilor necesare pentru a trata în mod onorabil cetă?enii.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
