Astfel, potrivit unui comunicat transmis marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 58,8% în 2010, în uşoară creştere  faţă de anul anterior (+0,2 puncte procentuale).

Acest indicator avea, ca şi în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbaţi (65,7%, faţă de 52,0% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (60,9%, faţă de 57,3% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 24,3%. Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de  41,1%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (82,4%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 62,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 43,0% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Deşi în scădere faţă de anul precedent (-152 mii persoane), salariaţii deţin în continuare cea mai mare pondere (65,6%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2010 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 33,0% din populaţia ocupată.

Distribuţia pe grupe de ocupaţii relevă faptul că agricultorii şi lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 24,3% din totalul populaţiei ocupate. O pondere însemnată (15,2%) o deţineau categoriile de meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal.

Totodată, repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 30,1% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,7% în industrie şi construcţii, iar 41,2% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6460 mii persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (25,5%), comerţ (17,6%) şi construcţii (10,9%).

Comparativ cu anul 2009, a crescut semnificativ numărul persoanelor care îşi desfăşurau activitatea în gospodăriile private  (+46,5%). Alte creşteri importante s-au înregistrat în tranzacţii imobiliare (+23,9%), alte activităţi de servicii (+12,0%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+10,8%). A scăzut numărul persoanelor ocupate în industria prelucrătoare (-6,0%), industria extractivă (-4,7%) şi în administraţia publică (-3,9%).

În anul 2010, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,3 ore pe săptămână; 249 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 15,0 ore pe săptămână.

Din totalul persoanelor ocupate în anul 2010 au lucrat cu program parţial 11,0%, iar din rândul salariaţilor doar 0,6%.

Rata şomajului, după standardele BIM, a urcat la 7,3% în 2010

Rata şomajului BIM (calculată pentru persoanele cu vârsta între 15 şi 74 de ani care nu au loc de muncă, dar sunt disponibile să lucreze şi au căutat un loc de muncă în ultima lună), a fost de 7,3% în 2010, în creştere faţă de anul precedent , când a fost de 6,9%.

În anul 2010, populaţia activă a României era de 9,965 milioane persoane, din care 9,240 milioane persoane ocupate şi 725.000 şomeri BIM. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63,6%.

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului BIM a fost de 1,4 puncte procentuale (7,9% pentru bărbaţi faţă de 6,5% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 4,1 puncte procentuale (9,1% pentru urban faţă de 5,0% pentru rural). Rata şomajului BIM avea nivelul cel mai ridicat (22,1%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care rata şomajului a fost de 8,3%, respectiv 6,1%, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (5,4%).

Rata şomajului BIM de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 2,5%. Incidenţa şomajului BIM de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 34,9%. Şomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaţilor (36,9% faţă de 32,0% în cazul femeilor) şi în mediul urban (35,2% faţă de 34,2% în mediul rural).

Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 13,0%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 58,8%.