România plătește cel mai mare preț la energie în raport cu veniturile populației

România plătește în prezent cel mai mare preț la energie din Uniunea Europeană, raportat la veniturile populației, iar una dintre marile provocări ale autorităților este identificarea unei soluții pentru scăderea tarifelor, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în cadrul unui eveniment de specialitate.

România, în căutarea unei soluții pentru reducerea costurilor la energie

„Când vorbim de energie, în primul rând vorbim de securitatea pentru țările noastre. Și dacă ne amintim acum 4-5 ani, înainte de agresiunea Rusiei în Ucraina, avem șantajul cu prețul gazelor în toate țările din Europa Centrală și de Est. În medie, în ultimii cinci ani, prețurile noastre s-au dublat sau mai mult decât atât, în România, în Bulgaria, în Grecia, în Moldova și așa mai departe. Și în acel moment dacă vorbim de energie, vorbim de 10% din orice produs din Uniunea Europeană, față de acum 6 ani când energia însemna doar 2%, parte din costul final al oricărui produs pe care îl avem în Uniunea Europeană. Deci de 5 ori mai mult în doar șase ani. Și din această perspectivă, dacă ne uităm la venitul mediu din România și la prețuri, avem o statistică foarte clară care arată că țara noastră, în raport cu veniturile populației, plătește cel mai mare preț. Efectul este acesta, nu îmi place, dar este o dificultate pentru noi, o provocare pentru noi toți, pentru Guvern, pentru societatea civilă, pentru specialiști, pentru mediul academic, pentru liderii noștri cei mai importanți din sectorul privat, dar și o ocazie ca ei să lucreze împreună pentru a găsi o soluție cum să scadă prețurile”, a spus Bogdan Ivan, la cea de-a 14-a ediție a evenimentului Aspen - GMF Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen România, transmite Agerpres.

Ministrul Energiei a atras atenția că, în ultimul deceniu, România a pierdut din capacitatea de producție energetică, fără să o înlocuiască eficient.

„În ultimii 10 ani, România a scos 7.000 de MW din producție, prin centralele pe gaze și cărbune, și nu a pus nimic în loc, iar asta ne aduce în situația în care avem un deficit de 1.500 - 2.500 de MW în fiecare oră”, a explicat acesta.

Potrivit ministrului, obiectivul principal este creșterea producției interne de energie, prin dezvoltarea de proiecte bazate pe gaze naturale.

„În acest sens, avem un mesaj și o strategie foarte clară. Vrem să folosim fondurile europene și fondurile din Fondul de Modernizare pe trei piloni principali. În primul rând stocare. Am instalat și avem aproximativ 6 GW de energie din panouri solare în România și 240 de MW de stocare. Diferența este mare. Nu este suficient și când avem soare în România avem soare și în Ungaria, Grecia, Bulgaria, și un preț foarte mic al energiei atunci când vindem în mijlocul zilei. Este însă energie cheltuită fără niciun motiv și după aceea, de la 6 la 10 seara, avem nevoie de mai multă energie și avem nevoie în toată regiunea, energie pe care o cumpărăm la prețuri de 400 - 500 de euro pe MW în medie și în această situație foarte clară trebuie să analizăm dovezile din bazele de date și să investim toate resursele din fondurile europene, din Mecanismul de Redresare și Reziliență, în stocare”, a declarat Bogdan Ivan.

El a adăugat că al doilea pilon al strategiei energetice constă în investiții în hidrocentrale și centrale nucleare, menite să asigure stabilitatea și independența sistemului energetic național.