România ar putea relua oficial pregătirile pentru adoptarea monedei euro, după ce procesul a fost abandonat în 2018. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că banca centrală este pregătită să contribuie la elaborarea unui nou parcurs, însă avertizează că România este încă departe de zona euro: în prezent, nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare pentru adoptarea monedei europene.
Mesajul BNR vine în contextul în care există un acord politic de principiu pentru reluarea obiectivului, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că viitorul Guvern, împreună cu Banca Națională, ar urma să elaboreze o foaie de parcurs pentru următorii ani.
BNR este gata să reia proiectul euro
Mugur Isărescu a amintit că România a avut deja un mecanism instituțional pentru pregătirea trecerii la euro. Până în 2018, BNR a funcționat practic ca un secretariat pentru Comitetul de Trecere la Euro, iar pregătirile ajunseseră până la detalii logistice privind distribuirea numerarului în noua monedă.
„Până prin 2018, aici, în sala asta, aveau loc ședințele Comitetului de Trecere la Euro”, a spus guvernatorul BNR.
Potrivit lui Isărescu, în perioada 2011-2012 se discuta inclusiv despre traseele pe care urmau să intre în țară transporturile cu numerar în euro, despre sucursalele bancare care urmau să primească stocuri importante de bancnote și despre modul în care ar fi fost organizată operațiunea.
Procesul a fost însă oprit în 2018.
România îndeplinea criteriile în 2014, dar a pierdut avantajul
Guvernatorul BNR a explicat că România ajunsese în 2014 într-o situație în care îndeplinea criteriile economice necesare pentru aderarea la zona euro.
Momentul nu era însă favorabil la nivel european. Criza Greciei și problemele zonei euro alimentau atunci inclusiv scenarii privind destrămarea uniunii monetare.
În plan intern, situația s-a deteriorat ulterior. După perioada de consolidare care permisese României să atingă criteriile, au urmat reduceri de taxe și majorări de cheltuieli, care au readus deficitul la niveluri ridicate. Apoi au venit pandemia și războiul din Ucraina, cu efecte majore asupra economiei europene.
Experiența din 2014 este, pentru Isărescu, principala lecție: nu este suficient ca România să atingă temporar criteriile de convergență. Trebuie să demonstreze că le poate menține.
Astăzi România este mult mai departe de euro
Situația actuală este radical diferită de cea din 2014.
Raportul de convergență al Comisiei Europene pentru 2026 arată că România nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare adoptării euro.
Cel mai vizibil dezechilibru este inflația.
În cele 12 luni până în mai 2026, rata medie a inflației din România a fost de 8,4%, față de o valoare de referință de 2,7%. Chiar dacă Bruxelles-ul anticipează o încetinire a inflației, aceasta ar urma să rămână peste valoarea de referință și în perioada următoare.
Iar problema nu este doar inflația.
România nu participă în prezent la Mecanismul Cursului de Schimb II (MCS II), etapă obligatorie înainte de adoptarea euro. Un stat trebuie să participe cel puțin doi ani la acest mecanism fără tensiuni severe asupra cursului de schimb.
În plus, Comisia Europeană consideră că legislația românească privind BNR nu este încă pe deplin compatibilă cu cerințele tratatelor europene. Problemele identificate vizează, între altele, independența băncii centrale, interzicerea finanțării monetare și integrarea BNR în Eurosistem.
Euro nu înseamnă doar schimbarea leilor în euro
Mugur Isărescu respinge ideea că aderarea la zona euro ar fi o simplă operațiune tehnică de schimbare a bancnotelor.
„Trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă”, a explicat guvernatorul.
Procesul are implicații economice, politice și sociale și presupune modificări care se vor resimți la nivelul întregii economii.
BNR are un rol important în pregătirea procesului, dar decizia nu aparține exclusiv băncii centrale.
Guvernul și Parlamentul trebuie să își asume politic obiectivul, iar România trebuie să construiască un parcurs credibil și sustenabil către moneda europeană.
Ce trebuie să facă România înainte de euro
În esență, România trebuie să își stabilizeze economia înainte de a intra în mecanismul cursului de schimb.
Prin urmare, chiar dacă România ar începe acum pregătirile, adoptarea euro nu poate avea loc în viitorul apropiat.
Mai întâi trebuie realizată corecția fiscală, redusă și stabilizată inflația, consolidate finanțele publice și pregătită intrarea în MCS II. Abia după o perioadă de cel puțin doi ani în acest mecanism poate fi făcut pasul final, dacă toate celelalte condiții sunt îndeplinite.
„Nu avem altă alternativă”
Isărescu subliniază că România nu are statutul de excepție pe care îl au Danemarca sau, în trecut, Regatul Unit.
Prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România și-a asumat obiectivul adoptării euro atunci când va îndeplini condițiile necesare.
„N-avem altă alternativă”, a spus guvernatorul BNR, subliniind că decizia politică privind obiectivul adoptării euro a fost deja luată odată cu aderarea la UE.
Prin urmare, dezbaterea nu este dacă România va adopta euro, ci când și în ce condiții va fi capabilă să o facă fără să intre în zona euro cu dezechilibre economice majore.
Nicușor Dan: viitorul Guvern trebuie să facă foaia de parcurs
Președintele Nicușor Dan a anunțat că există un acord politic pentru revenirea la o asumare concretă a aderării la euro.
„Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a transmis șeful statului.
Președintele a precizat însă că este vorba despre un proces de durată, care trebuie prioritizat și însoțit de dezbateri privind efectele asupra economiei și societății.
Miza reală: disciplina economică
Pentru România, reluarea proiectului euro poate funcționa mai degrabă ca o ancoră pentru reformele economice decât ca un obiectiv care poate fi atins rapid.
Aderarea presupune menținerea disciplinei fiscale, reducerea dezechilibrelor, controlul inflației și stabilitatea cursului de schimb. Exact aici se află în prezent principalele vulnerabilități ale economiei românești.
Isărescu spune că România trebuie să demonstreze că își poate menține indicatorii macroeconomici după ce îi aduce în parametrii necesari.
Cu alte cuvinte, adevărata provocare nu este să atingem criteriile pentru euro, ci să nu le mai pierdem după ce le-am atins.
Iar experiența din 2014 arată că acesta este, probabil, cel mai dificil pas pentru România.
