România şi Republica Moldova încep luni negocierile pentru Acordul de mic trafic la frontieră

La rândul său, Guvernul de la Chişinău, reunit sâmbătă în şedinţă, a aprobat "Proiectul privind iniţierea negocierilor cu România" pentru semnarea Convenţiei de mic trafic la frontiera cu România. "Este un document standard, comunitar, care va facilita trecerea frontierei pentru persoanele de la graniţa moldo-romană", le-a explicat colegilor săi ministrul de externe Iurie Leancă, citat de portalul Ştirea Zilei.

Leancă l-a anunţat, de asemenea, pe premierul Vlad Filat că de luni vor începe negocierile cu partea română, însă a precizat că partea moldoveană nu are încă lista cu localităţile beneficiare. Premierul a cerut ca această listă să fie gata până luni la prânz şi a întrebat dacă "lipsa unui guvern la Bucureşti va influenţa" negocierile. "Vom discuta", a răspuns şeful diplomaţiei moldovene.

"Este proiectul-cadru al Comisiei Europene şi nu unul prezentat de partea romană, însă vom negocia în limitele permise de acest document", a precizat, la rândul său, premierul Vlad Filat.

În plus, ministrul de externe moldovean a spus că în discuţiile cu partea română va fi abordat şi subiectul deschiderii de noi consulate. "Vom evalua posibilitatea de a deschide consulat la Iaşi, iar unul român la Cahul, că să nu facem cozi la Chişinău", a anunţat Iurie Leancă.

România doreşte deschiderea a două noi consulate în R. Moldova, la Cahul şi la Bălţi. Discuţiile pe această temă durează de câţiva ani, de pe vremea guvernării comuniste de la Chişinău. Iniţial, partea moldoveană îşi dăduse acordul pentru deschiderea celor două consulate româneşti, dar apoi şi-a retras avizul, în urma tensionării relaţiilor bilaterale. Ulterior, într-un interval de oarecare "dezgheţ" diplomatic, subiectul a fost reluat, iar partea moldoveană şi-a dat acordul pentru consulatul de la Cahul, însă a dorit în contrapatidă deschiderea unui consulat moldovenesc la Iaşi. Pentru a-şi da acordul pentru consulatul de la Bălţi, Chişinăul sugera în 2008 că ar dori de asemenea reciprocitate şi propunea deschiderea unui consulat la Constanţa.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Vladimir Filat, a avut joi dimineaţa o convorbire telefonică cu preşedintele României, Traian Băsescu, printre temele abordate figurând şi intenţia de a deschide noi secţii consulare ale României în Republica Moldova, precum şi problema semnării Acordului privind micul trafic la frontieră. Potrivit unui comunicat al Guvernului moldovean, "Vladimir Filat a optat pentru urgentarea lucrului în direcţia respectivă şi a primit asigurări din partea preşedintelui României că vor fi întreprinse acţiunile necesare în acest sens".

"Urmare a discuţiei dumneavoastră, domnule premier, cu Traian Băsescu, preşedintele României, s-a reacţionat destul de prompt, iar de luni începem discuţiile", a anunţat sâmbătă în şedinţa de guvern ministrul de externe de la Chişinău, Iurie Leancă.

Vechile autorităţi comuniste de la Chişinău condiţionau semnarea convenţiei de mic trafic cu România de semnarea tratatului politic de bază şi a acordului referitor la delimitarea frontierei, două documente aflate încă în discuţie, faţă de care partea română are unele reticenţe.

Noul guvern democrat-liberal venit la putere în R. Moldova în urma alegerilor legislative anticipate din 29 iulie şi-a anunţat printre priorităţile de politică externă semnarea Convenţiei privind micul trafic la frontiera cu România, document pe care partidele ce alcătuiesc coaliţia de guvernare l-au susţinut şi când se aflau în opoziţie. Partidul Liberal Democrat al premierului Vlad Filat a organizat în repetate rânduri mitinguri şi manifestaţii în care cerea guvernului comunist aflat pe atunci la putere să semneze acest acord cu România, care ar fi un instrument în beneficiul locuitorilor moldoveni de la graniţa cu România.

Semnarea convenţiei privind micul trafic la frontiera cu Republica Moldova a fost iniţiată de România în martie 2008, în timpul mandatului fostului ministru de externe Adrian Cioroianu. România a avut această iniţiativă în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, documente similare fiind semnate de majoritatea statelor de la frontiera UE cu vecinii lor imediaţi. Bucureştiul a transmis Chişinăului un proiect de convenţie, dar autorităţile moldovene de atunci au respins oferta, condiţionând semnarea lui de adoptarea celor două documente controversate care au provocat tensiuni de-a lungul timpului între România şi Republica Moldova – Tratatul politic de bază şi Tratatul de frontieră. În plus, autorităţile de la Chişinău au cerut includerea întregului teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv a Transnistriei, în zona de mic trafic, condiţie aflată în contradicţie cu normele europene, ce reglementează la 30-50 de kilometri de frontierele UE zona în care este permisă libera circulaţie.

Acordul le-ar permite locuitorilor din apropierea graniţei româno-moldovene să fie scutiţi de obligativitatea vizei la trecerea în România, pe o distanţă bine definită de la graniţă. Ei ar primi un permis de mic trafic frontalier local, valabil pe o perioadă de minim un an, ce le va permite să se deplaseze liber în zona prestabilită.

România a propus astfel de acorduri şi Ucrainei şi Serbiei, ceilalţi doi vecini ce nu fac parte din Uniunea Europeană. La un moment dat, discuţiile cu Ucraina păreau cele mai avansate şi cele două state se apropiau de semnarea documentului, care a fost amânată însă, în urma apariţiei unor dificultăţi şi neînţelegeri de ultim moment.