Asociația Energia Inteligentă lansează proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” prin care își propune păstrarea tradițiilor românești concomitent cu susținerea tehnologilor moderne care să permită producerea de energie curată. Sub sloganul „Energia Curată care ne unește”, Asociația Energia Inteligentă își propune ca anul acesta să realizeze un prim proiect care să aducă o schimbare în bine în viața celor care trăiesc și își desfășoară activitatea în sălașurile montane de păstorit din zona Vâlcea, prin refacerea căilor de acces către stânele din Munții Căpățânii și instalarea de surse curate de energie, pentru ca cei care încă practică păstoritul în aceste zone să își poată continua activitatea. Astfel proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” va aduce o contribuție semnificativă la păstrarea identității naționale folosind energie curată.
„Păstrarea tradițiilor înseamnă și conservarea identității naționale și pentru aceasta este nevoie de un proiect național, care să contribuie la îmbunătățirea calității vieții în aceste sălașuri și la reabilitarea drumurilor de acces. Doar prin astfel de inițiative vor putea fi puse în valoare produsele tradiționale și vor continua aceste activități emblematice pentru poporul roman” a declarat Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă.
Păstoritul Carpatic a permis de-a lungul timpului crearea de comunități umane care au în centrul lor această ocupație și formarea unor puternice legături sociale între practicanți, devenind un factor care a generat identitate locală, regională și națională. Pajiștile din munții României, cu floră furajeră de calitate este rezultatul unui proces de pășunare constantă pe parcursul secolelor. Însă ceea ce s-a obținut cu efort de-a lungul timpului, poate să dispară în câteva decenii prin subpășunare, fenomen care favorizează “resălbăticirea“ pășunilor prin apariția vegetației ierboase nedorite și a vegetației lemnoase care va duce la împădurire.
Lipsa căilor de acces și condițiile grele de trai în aceste zone au făcut ca peste 60% din sălașele de pe culmile munților să fie părăsite și astfel să fie pus în pericol păstoritul, probabil cea mai definitorie tradiție a poporului român.



