În cele 43 de circumscripţii electorale organizate pentru alegerile parlamentare din acest an, vor funcţiona 18.762 secţii de votare, dintre care 18.456 în ţară şi 306 în străinătate.

 

Cum se votează?

La urne, fiecare participant la vot va prezenta actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare, care după verificarea înscrierii în lista electorală îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT".


După exercitarea dreptului, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară, apoi le introduc în urnă. Ştampila se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate al alegătorului, menţionând şi data scrutinului. În cazul în care se va vota în baza cărţii de identitate, pe verso acesteia se aplică un timbru cu menţiunea „VOTAT" şi data scrutinului.


Alegătorii votează la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea în care au domiciliul. Cei care fac dovada, pe baza actului de identitate, că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din copia de pe lista electorală permanentă vor fi înscrişi în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.

 

Votul în străinătate

 

La alegerile parlamentare organizate în străinătate pot participa toţi cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul statului respectiv. În cazul spaţiului UE, alegătorii pot folosi doar cartea de identitate, în timp ce în statele non-UE votul nu poate fi exprimat decât după prezentarea paşaportului. Ministerul de Externe atrage atenţia că actele trebuie să fie în perioada de valabilitate şi să nu fie deteriorate.

 

Românii aflaţi în vacanţe sau în tranzit îşi vor putea exprima de asemenea opţiunea electorală. Conform purtătorului de cuvânt al Guvernului, turiştii români pot vota la ambasadele României, nefiind nevoie să facă dovada rezidenţei sau domiciliului pe teritoriul statului respectiv.

 

La fel ca în cazul secţiilor din ţară, votul acordat de cetăţenii din diaspora poate fi exprimat în 9 decembrie, în intervalul orar 07-21 (ora locală)

 

În ceea ce priveşte amplasarea secţiilor, MAE informează că acestea vor fi amenajate atât în misiunile diplomatice ale României (ambasade, consulate generale si consulate, birouri consulare si consulate onorifice), cât şi în alte localităţi unde sunt concentrate comunităţi românesti. Spre deosebire însă de scrutinul organizat pe teritoriul României, în diaspora sunt interzise urnele mobile.

 

Ministerul Afacerilor Externe anunţă că a fost pus în funcţiune telefonul verde -nr. 0800 800 407- la care pot fi oferite informaţii utile cetăţenilor români din afara graniţelor, legate de alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din 9 decembrie 2012.

 

Ministerul Afacerilor Externe anunţă că, pe lângă tel verde la care pot fi oferite informaţii utile privind desfăşurarea votării în străinătate în cadrul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din 9 decembrie, pune la dispoziţie următoarele cinci linii telefonice suplimentare, apelabile gratuit din străinătate: 0040.21.367.49.41, 0040.21.367.17.89, 0040.21.367.49.46, 0040.21.367.49.33 şi 0040.21.367.17.72. Pentru informaţii utile cei interesaţi pot accesa şi secţiunea dedicată alegerilor parlamentare de pe site-ul MAE şi de pe site-urile misiunilor diplomatice, link: http://www.mae.ro/ alegeri-parlamentare-2012.

 

De asemenea, cetăţenii români pot accesa pe site-ul MAE o hartă interactivă care cuprinde locaţiile tuturor secţiilor de votare organizate în străinătate, la linkul: http://www.mae.ro/node/16968.

 

Ce acte sunt necesare pentru a putea vota?


Cetăţenii români cu domiciliul în ţară, înscrişi în lista electorală de la secţia de votare, îşi pot exercita dreptul la vot pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea, după cum urmează: carte de identitate, carte de identitate provizorie, buletin de identitate.

 

În cazul elevilor din şcolile militare, aceştia vor putea vota pe baza carnetului de serviciu militar.


Cum se pedepsesc fraudele la vot

 

Votul este secret. Violarea secretului votului (fotografiere votului) se pedepsește cu detenţie de la 6 luni la 3 ani.

 

Darea sau primirea de mită electorală este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Pasibili de aceeaşi pedeapsă sunt cei care votează fără a avea drept de vot sau care votează de mai multe ori în ziua alegerilor.

 

Candidaţii la alegerile parlamentare 2012


Candidaţi din 10 partide şi două alianţe politice se luptă pentru un mandat de parlamentar la alegerile legislative din acest an. Dintre aceştia, peste 200 de politicieni candidează în Bucureşti.

 

În cursa electorală au intrat, în total, 2.455 de candidaţi, la care se adaugă 18 candidaţi din partea minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, ale căror locuri în Parlament sunt, însă, ca şi asigurate. Dintre aceştia, 220 de candidaţi se luptă pentru un mandat de parlamentar în colegiile din Capitală.

 

Cei mai mulţi candidaţi vin din partea ARD, USL şi UDMR. Acestea au câte 315 candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi câte 137 pentru Senat. În total, cele trei formaţiuni politicie au, fiecare, câte 452 de candidaţi.

 

Acestea sunt urmate, ca număr de candidaţi, de către PPDD, cu 450 (314 la Camera Deputaţilor şi 136 la Senat), PRM, cu 286 (197 la Camera Deputaţilor, 89 la Senat) şi Partidul Ecologist Român (PER), cu 177 de candidaţi.

 

În cursă au mai intrat, de asemenea, 77 de candidaţi de la Partidul Popular Maghiar din Transilvania (EMNP-PPMT), 61 de la Partidul Popular (PP), 20 de la Partidul Alianţa Socialistă (PAS), 13 candidaţi independenţi, 8 de la Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale (PPPS), 5 de la Partidul Social Democrat al Muncitorilor (PSDM) şi 2 de la Partidul Naţional Democrat Creştin (PNDC).