Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, a subliniat vineri că dimensiunea socială a cadrului financiar multianual 2028-2034 nu primește suficientă atenție și trebuie consolidată, în timp ce UE își menține prioritățile strategice pe apărare și competitivitate.

Roxana Mînzatu a deschis dezbaterea la conferința privind viitorul politicii de coeziune


Responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Mînzatu i-a invitat pe oficialii europeni responsabili de implementarea politicii de coeziune să acorde mai multă atenție dimensiunii sociale a viitorului cadru financiar multianual.

„Vă rog să dezbateți și dimensiunea socială a cadrului financiar multianual. Nu acordăm suficientă atenție dimensiunii sociale, politicii sociale, agendei sociale și este de înțeles, sunt priorități arzătoare. E nevoie să ne concentrăm la apărare, la competitivitate, la ceea ce se întâmplă geostrategic pe plan global. În același timp, trebuie să continuăm să arătăm oamenilor că investim în ei, în educația lor, în accesul la servicii medicale, în copii, că ne luptăm cu sărăcia, că nu lăsăm sărăcia, creșterea costurilor vieții să fie transformate în arme împotriva proiectului european'', a spus vicepreședinta Comisiei Europene, transmite Agerpres.

Roxana Mînzatu a explicat că propunerea de alocare a 14% pentru cheltuieli sociale în cadrul viitorului cadru financiar multianual al UE reprezintă o garanție pentru investiții în programe sociale, educaționale și de muncă.

„Acest minim 14% pentru cheltuieli sociale pe care îl propunem ca țintă minimă în acest plan, care ar trebui implementat de autoritățile naționale, cu Comisia și în parteneriat cu regiunile, este o garanție că putem porni în sus să investim în educație, în dezvoltarea și modernizarea curriculei, în competențele lucrătorilor, ale angajaților, de la automotive până la alte industrii, care se uită cum să rămână în câmpul muncii, ce trebuie să învețe, cum să se repoziționeze în condițiile în care structurile productive se schimbă, se transformă pentru că avem digitalizare și relocări de multe ori'', a arătat Mînzatu.

Vicepreședinta UE a subliniat că statele membre trebuie să investească în combaterea sărăciei și să găsească soluții pentru ca cetățenii să poată studia, lucra și trăi în țările lor de origine.

„Fără aceste dimensiuni, suntem vulnerabili în interior și securitatea internă este vulnerabilă. Am propus o serie de mecanisme care să poată să ajute statele membre să investească inteligent acest minim 14% și vă invit să le aplicați. Garanția de competență pentru lucrători, spre exemplu, este foarte importantă ca mecanism de susținere a oamenilor care au nevoie să se repoziționeze pentru a putea să continue în industriile respective'', a adăugat comisarul european din partea României.

Roxana Mînzatu a punctat și impactul pozitiv al politicii de coeziune asupra vieții oamenilor din România, menționând investițiile în transport, sănătate, educație și programe sociale, precum și necesitatea unei reforme a politicii de coeziune pentru perioada 2028-2034.

„Suntem cu toții de acord cu o modernizare și o reformare a politicii de coeziune, care să poată susține viitorul proiectului politic european, participarea tuturor economiilor la competitivitate, să poată să asigure securitatea nu doar cea externă, dar și cea internă în fiecare țară. Această modernizare însă o înțelegem cu siguranță diferit. Unii suntem de acord cu direcția, poate nu totdeauna cu căile. Comisia a pus pe masă o propunere în iulie, de cadru financiar multianual, care are câteva dimensiuni la care au reflectat și colegii miniștri invitați astăzi la ministerială'', a menționat vicepreședinta executivă.

Evenimentul ''Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă'', care a avut loc vineri la București, a oferit o platformă pentru discuții privind viitorul politicii de coeziune și prioritățile sociale în cadrul bugetului multianual post-2027.