Românii par tot mai puțin interesați să plece la muncă în străinătate. Cel puțin aceasta este concluzia datelor centralizate de platforma de recrutare eJobs: de la începutul anului și până în prezent au fost înregistrate mai puțin de 55.000 de aplicări pentru locuri de muncă din afara României, adică doar 0,6% din totalul aplicărilor.
Interesul pentru joburile din străinătate a scăzut cu aproape 33% față de anul trecut și este la aproximativ jumătate din nivelul înregistrat în 2022 și 2023. În același timp, românii nu par să fi devenit mai puțin activi pe piața muncii. Dimpotrivă, numărul total de aplicări este la un nivel ridicat, însă candidații caută tot mai mult oportunități în România.
Românii vor să-și schimbe jobul, dar nu neapărat țara
„În ultimii ani, am văzut o scădere constantă a numărului de aplicări pentru locurile de muncă de peste hotare, chiar dacă angajatorii și-au păstrat la un nivel ridicat, cel puțin pentru o perioadă, intenția de a recruta candidați din România. Există, totuși, un paradox în ceea ce privește aplicările pentru că românii sunt în continuare foarte interesați de ideea schimbării jobului, dar caută aproape exclusiv joburi locale”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.
Cu alte cuvinte, nu dorința de schimbare a dispărut, ci disponibilitatea pentru relocare.
Dacă în trecut plecarea în Germania, Spania, Italia sau Marea Britanie reprezenta pentru mulți români una dintre cele mai evidente soluții pentru obținerea unui salariu mai bun, calculul economic pare să se fi schimbat. Diferențele salariale există în continuare, însă trebuie comparate cu costurile tot mai mari ale vieții în statele occidentale.
Chiria, transportul, serviciile și cheltuielile zilnice pot consuma o parte importantă din veniturile obținute în străinătate. În paralel, salariile din România au crescut, în special în anumite domenii, iar pentru o parte dintre angajați diferența financiară nu mai justifică automat mutarea într-o altă țară.
Cine mai vrea să plece
Cei mai interesați de un loc de muncă în afara țării sunt candidații cu vârste între 25 și 35 de ani, aflați în zona mid-level, cu doi până la cinci ani de experiență profesională.
Urmează categoria de vârstă 36-45 de ani. Mai puțin interesați sunt tinerii aflați la început de carieră, cu vârste între 18 și 24 de ani, dar și profesioniștii trecuți de 45 de ani.
„Cu cât sunt mai la început de carieră sau, dimpotrivă, în a doua jumătate a vieții lor profesionale, cu atât sunt mai puțin tentați să facă o astfel de mișcare ce îi scoate din zona de confort și îi plasează într-un context care cere o capacitate mare de adaptare”, explică Roxana Drăghici.
Datele sugerează astfel că mobilitatea internațională a românilor nu a dispărut, însă a devenit mai selectivă. Plecarea în străinătate este analizată mai atent și pare să fie atractivă în special pentru persoanele aflate într-o etapă profesională în care pot obține un avantaj clar printr-o schimbare de piață.
Germania și Olanda, printre principalele destinații
Țările care atrag cele mai multe aplicări sunt Germania, Olanda, Franța, Elveția, Bulgaria, Spania, Grecia și Cipru.
Clasamentul arată însă și importanța muncii sezoniere. O parte dintre aceste state au sectoare turistice puternice și caută personal în special în perioada de vară.
Turismul, HoReCa și industria alimentară se află printre domeniile care atrag numeroși candidați. Aproape o treime din totalul aplicărilor pentru joburi din străinătate au fost înregistrate de la 1 mai și până în prezent.
„Vedem în acest clasament multe țări care au un sector turistic foarte bine dezvoltat și care caută candidați în special pentru sezonul cald și pentru acele domenii care au un vârf de activitate vara”, spune reprezentanta eJobs.
Asta arată că o parte dintre românii care aleg încă să lucreze peste hotare nu mai iau neapărat în calcul o mutare permanentă. Pentru unii, plecarea este limitată la câteva luni și reprezintă o oportunitate de muncă sezonieră.
Pe lângă turism și HoReCa, candidații mai caută oportunități în transport și logistică, retail, servicii, construcții și în sectorul naval și aeronautic.
Salariile din România și costurile din Vest schimbă calculele
Unul dintre principalele motive ale reducerii interesului pentru relocare este schimbarea raportului dintre veniturile potențiale și costul vieții.
În urmă cu un deceniu, diferența salarială dintre România și economiile occidentale era suficient de mare pentru a compensa mai ușor costurile mutării și dificultățile adaptării. Astăzi, situația este mai complexă.
Salariile din România s-au apropiat treptat de nivelurile europene în anumite sectoare, în special în domeniile tehnice și de management. În același timp, costul vieții a crescut semnificativ în multe state din Europa Occidentală.
Pentru un candidat care ia în calcul o ofertă din Germania sau Olanda, nu mai este suficient să compare salariul brut sau chiar salariul net. Trebuie să calculeze chiria, costul transportului, prețurile alimentelor, cheltuielile cu utilitățile și alte costuri legate de traiul într-o țară nouă.
În aceste condiții, avantajul financiar al plecării poate fi mai mic decât în trecut.
Poți lucra pentru străinătate fără să pleci din România
O altă schimbare importantă este extinderea muncii la distanță și a proiectelor internaționale.
Pentru anumite categorii de angajați, mai ales în domeniile care permit munca digitală, colaborarea cu o companie din afara țării nu mai presupune automat mutarea într-un alt stat.
Un român poate lucra pentru clienți sau companii internaționale, păstrându-și în același timp reședința în România. Această variantă poate elimina o parte dintre costurile și dificultățile asociate relocării.
În plus, angajatorii din străinătate continuă să caute personal din România. De la începutul anului au fost postate aproximativ 5.600 de locuri de muncă de către companii din afara țării.
Cele mai multe oferte vizează construcțiile, industria alimentară, transportul și logistica, industria auto, serviciile, sectorul medical, producția, industria navală și aeronautică, precum și turismul.
S-a încheiat, așadar, exodul românilor?
Datele nu arată că românii au încetat să mai plece la muncă în străinătate. Ele indică însă o schimbare importantă față de anii în care piața muncii din Europa Occidentală reprezenta una dintre principalele direcții de mobilitate pentru forța de muncă din România.
Numărul aplicărilor pentru joburile din afara țării este în scădere, iar ponderea lor în totalul aplicărilor este redusă. În același timp, interesul general pentru schimbarea locului de muncă rămâne ridicat.
Diferența este că, tot mai des, românii caută o ofertă mai bună fără să mai considere obligatorie plecarea din țară.
Nu este, cel puțin deocamdată, sfârșitul migrației economice. Este însă posibil să asistăm la sfârșitul unei epoci în care pentru un număr mare de români răspunsul aproape automat la întrebarea „unde pot câștiga mai bine?” era: în străinătate.
Astăzi, calculele sunt mai complicate. Salariul contează, dar la fel de importante au devenit costul vieții, stabilitatea, familia, calitatea vieții și posibilitatea de a lucra pentru o companie internațională fără a părăsi România. Pentru o parte tot mai mare dintre candidați, jobul ideal poate fi în Europa, dar biroul poate rămâne acasă.
Imagine: https://www.magnific.com/
