De asemenea, agenţia de rating a inclus România într-o grupă de ţări cu un profil mai bun de risc al sectorului bancar.

"S&P a urcat, luni, calificativul pentru evaluarea riscului de ţară al sectorului bancar - BICRA - atribuit României, de la Grupa 8 la Grupa 7. În acelaşi timp, S&P şi-a scăzut - de la 35-50% la 25-40% - estimarea pentru posibilitatea de devalorizarea puternică a unor active din sistemul financiar românesc, în cazul unui scenariu rezonabil, dar nu catastrofal de recesiune economică", se precizează în comunicatul agenţiei de rating.

Evaluarea îmbunătăţită reflectă evoluţia pozitivă a sectorului bancar din România, din punctul de vedere al creşterii şi profitabilităţii, după mai mulţi ani "în care s-a înregistrat un ritm de creştere sănătos şi s-a acumulat bogăţie în economie", dar şi fluxurile masive de investiţii străine în piaţa bancară, care au creat premisele pentru avansul creditării.

Creşterea calificativelor reflectă şi un grad mai mare al penetrării bancare, al acoperirii prin servicii şi progresul înregistrat la nivel tehnologic de segmentul bancar.

Progresul tehnologic din sectorul bancar românesc a fost, într-o anumită măsură, determinat de importul de tehnologii occidentale, de reglementările pentru convergenţa la Uniunea Europeană şi de aderarea la sistemul Basel II.

În ciuda îmbunătăţirilor înregistrate, riscurile asociate sectorului bancar din România sunt în continuare mai mari decât ale ţărilor din aceeaşi grupă BICRA: Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Lituania şi Polonia.

Printre cauzele indicate de S&P sunt acumularea dezechilibrelor economice, propagarea unor efecte negative dinspre criza financiară internaţională şi deteriorarea flexibilităţii de operare în sistem, din cauza posibilităţilor mai reduse pentru atragerea de capital şi depozite.

De asemenea, băncile depind foarte mult de finanţarea de la grupurile-mamă, iar cadrul legal pentru domeniul bancar, deşi a progresat, este "încă slab".

Evoluţia creditării în România a devenit o îngrijorare din ce în ce mai mare în 2007 şi 2008. "După mai mulţi ani de creştere solidă, economia dă în prezent semne clare de supraîncălzire", se arată în analiza S&P.

Economiştii avertizează că dezechilibrele economice externe, politica fiscală prociclică, inflaţia accelerată, monedă naţională instabilă şi criza financiară la nivel global amplifică riscurile unei aterizări brutale. Cu toate acestea, intrările ridicate de capital străin, cererea internă în creştere, precum şi intrarea în Uniunea Europeană oferă României un potenţial ridicat, în opinia analiştilor.

Sectorul bancar românesc a rămas, deocamdată, la nivel redus şi concetrat. Aproape 50% din active se află în mâinile celor mai mari cinci jucători, pe primul loc aflându-se Banca Comercială Română (BCR), cu o cotă de piaţă de 26% la sfârşitul lui 2007.

Acţionarii străini domină sectorul bancar, controlând aproximativ 88% din capitalul aflat în piaţă. "Investiţiile străine directe masive au avut un impact pozitiv puternic asupra sistemului, şi ne aşteptăm ca investitorii străini să ajută la menţinerea credibilităţii şi calităţii sectorului bancar românesc", mai arată raportul S&P.

Cel mai mare impact pozitiv l-ar avea importul de tehnologie şi forţă de muncă înalt calificată, precum şi finanţarea, contracarând astfel riscurile economice şi sectoriale încă ridicate.

Creşterea ridicată a creditării în ultimii ani ( 50% pe an în medie) a ridicat nivelul intermedierii financiare în România. Ponderea creditului intern în produsul intern brut (PIB) a ajuns la 37% la sfârşitul lui 2007.

Creşterea rapidă a creditării este privită cu îngrijorare, deoarece împrumuturile rămân riscante, legislaţia în cazul falimentelor şi a garanţiilor este incă ineficientă, iar politicile de administrare a riscului urmează să fie testate de mediul economic aflat în deteriorare. Mai mult, creşterea a fost în mare parte finanţată prin fonduri străine, mai ales de noii acţionari străini ai băncilor. Tensiunile de pe piaţa internaţională ar putea reduce aceste tipuri de finanţări.

O legislaţie mai severă impusă de Banca Naţională a României a dus la un mecanism mai eficient pentru soluţionarea potenţialelor probleme sistemice, în cazul în care ar apărea. Intrarea în UE reprezintă o "ancoră puternică pentru reglementarea mai riguroasă a sistemului bancar", consideră S&P.

Calificativul BICRA (Banking Industry Country Risk Assessment), reflectă punctele tari şi slabe ale sistemului bancar dintr-un stat, prin comparaţie cu segmentele bancare străine. Acest tip de analiză încadrează ţările în zece grupuri, care variază de la cele mai bune sisteme bancare (Grupul 1) până la cele mai slabe (Grupul 10), din perspectiva riscurilor de ţară.

Sursa: NewsIn