Un proiect de lege bipartizan din SUA, care ar impune sancțiuni Rusiei în încercarea de a presa Moscova să participe cu bună-credință la negocieri de pace cu Ucraina, a câștigat avânt în această săptămână în Congres însă încă îi lipsește impulsul prezidențial necesar pentru a fi adoptat.
Interesul lui Trump pentru sancțiunile împotriva Rusiei reaprinde speranțele aliaților Ucrainei, dar doar până la un punct
Acum, susținătorii Ucrainei de la Washington și Kiev, care de luni de zile speră ca președintele Donald Trump să își manifeste sprijinul față de proiectul de lege, așteaptă cu nerăbdare ceea ce liderul republican a anunțat că va fi o „declarație majoră” despre Rusia programată pentru luni.
Trump, care a promis în campania electorală că va pune capăt invaziei Rusiei în Ucraina, nu a dat detalii despre ce va conține anunțul său, dar în ultimele săptămâni și-a manifestat public frustrarea față de președintele rus Vladimir Putin din cauza refuzului acestuia de a accepta un armistițiu și a numărului tot mai mare de victime civile în urma atacurilor rusești.
Marți, Trump a aprobat trimiterea de arme defensive americane către Ucraina. Două zile mai târziu el s-a apropiat mai mult ca oricând de susținerea proiectului de lege privind sancțiunile deși încă nu și-a dat acordul final asupra textului legislativ, potrivit unei persoane familiarizate cu poziția sa.
Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a declarat reporterilor la începutul săptămânii că Senatul ar putea vota proiectul de lege în această lună.
Mike Johnson, liderul republican din Camera Reprezentanților, și-a exprimat un optimism similar în timp ce senatorul republican Lindsey Graham și secretarul de stat Marco Rubio au declarat în privat diplomaților europeni că proiectul de lege va fi adoptat în curând, potrivit unei surse cu cunoștințe directe despre acest subiect.
„Senatul va adopta în curând un proiect de lege privind sancțiuni dure, nu numai împotriva Rusiei, ci și împotriva țărilor precum China și India, care cumpără produse energetice rusești care finanțează mașina de război a lui Putin”, a scris Graham marți pe X.
Totuși, nu era clar dacă Trump renunțase la eforturile diplomatice cu Rusia. Iar dreptul de veto extins asupra sancțiunilor pe care îl cere Casa Albă ar putea face ca proiectul de lege să fie mai mult simbolic decât substanțial, recunosc unii susținători.
Vorbind reporterilor la Kuala Lumpur vineri, după a doua sa întâlnire față în față cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, Rubio a declarat că s-a discutat „o idee nouă” pe care o va prezenta lui Trump pentru consultări suplimentare. El a refuzat să dea mai multe detalii.
„Acest nou concept, această nouă abordare nu este ceva care duce automat la pace, dar ar putea deschide potențial o cale”, a spus Rubio.
Dar el a reiterat și frustrarea lui Trump față de refuzul Moscovei de a fi mai flexibilă și a spus că americanii le-au spus rușilor cu săptămâni în urmă că un proiect de lege privind sancțiunile ar putea fi adoptat.
LUCRĂRI ÎN CURS
Proiectul de lege, ai cărui principali promotori sunt Graham și senatorul democrat Richard Blumenthal, ar impune sancțiuni severe împotriva diverselor persoane fizice, organisme guvernamentale și instituții financiare din Rusia.
De asemenea, ar pedepsi și alte țări care fac comerț cu Moscova, impunând tarife de 500% țărilor care cumpără petrol, gaz, uraniu și alte produse rusești.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat în repetate rânduri aliații occidentali ai Ucrainei să impună sancțiuni mai dure împotriva Moscovei pentru a forța Kremlinul să accepte un armistițiu ca un pas către încheierea războiului, care durează deja de 40 de luni.
Lucrările la proiectul de lege s-au accelerat în ultima săptămână, potrivit a doi oficiali americani.
O persoană familiarizată cu gândirea lui Trump a declarat că textul proiectului de lege are încă nevoie de ajustări. Potrivit acesteia, versiunea actuală nu oferă președintelui suficientă flexibilitate pentru a-și implementa agenda de politică externă independent de Congres.
Casa Albă a colaborat cu Congresul și cu inițiatorii proiectului de lege pentru a se asigura că acesta va fi „o îmbunătățire a obiectivelor de politică externă ale președintelui”, a adăugat acea persoană.
O persoană cu cunoștințe despre procesul de redactare a declarat că personalul Congresului a rezolvat în ultimele zile aspecte tehnice cum ar fi modul în care sancțiunile nu vor afecta operațiunile ambasadei SUA la Moscova.
Un purtător de cuvânt al lui Graham a declarat pentru Reuters că proiectul de lege probabil nu va fi supus votului înainte de săptămâna din 21 iulie din cauza altor priorități legislative.
Camera Reprezentanților, care trebuie să voteze această măsură, intră în vacanța de vară peste două săptămâni ceea ce face ca timpul disponibil pentru dezbateri să fie limitat. Aceasta este cu atât mai important dacă solicitarea lui Trump de a reduce cu 9,4 miliarde de dolari cheltuielile pentru ajutorul extern și radiodifuziunea publică, care a fost aprobată în Camera Reprezentanților și este în prezent în Senat, va reveni înapoi în Cameră după eventualele modificări.
Unii susținători ai proiectului de lege recunosc că legislația are în mare parte un caracter simbolic având în vedere că Trump ar avea o autoritate largă de a-și exercita dreptul de veto asupra sancțiunilor și, oricum, ar putea impune sancțiuni direct din cadrul executivului dacă ar dori.
„Președintele are deja toate aceste autorități”, a declarat un membru al personalului republican al Senatului.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
