El a adăugat, totodată, că a înfiinţat la nivelul instituţiei un grup de lucru care analizează modificările cerute de mediul de afaceri la Codul Muncii, modificări care vor fi introduse în legislaţie. Oficialul a arătat că modificările vor fi făcute şi în funcţie de discuţiile de la nivelul UE, legate de conceptul de flexicuritate, care să îmbine protecţia socială cu flexibilitatea forţei de muncă. “Am strâns deja la minister toate propunerile de modificare a Codului Muncii venite din partea agenţilor economici, cea mai importantă fiind cea legată de contractele de muncă pe perioadă determinată, care ar duce şi la o flexibilitate a lucrătorilor, în concordanţă cu cerinţele UE. Pe de altă parte, angajaţii susţin în continuare contractele pe perioadă nedeterminată, care le oferă o mai mare siguranţă. Am stabilit deja un grup de lucru pe această temă, format din patronate, sindicate şi alte entităţi care vor să participe, şi care analizează toate aceste cerinţe, pentru a găsi soluţii de rezolvare”, a spus Sârbu.

Declaraţiile vin în contextul în care principala modificare a Codului Muncii, cerută de membrii Guvernului Privat, la întâlnirea cu ministrul Muncii, a fost tocmai facilitarea încheierii de contracte de muncă pe termen limitat, acest lucru fiind în prezent destul de dificil. Magda Volonciu, avocat specializat pe dreptul muncii, susţinea atunci că ar fi necesară introducerea în Codul Muncii a mai multor tipuri de contracte de muncă flexibile. Astfel, ar trebui susţinută munca la domiciliu, contractele pe durată determinată ar trebui să acopere o sferă mai largă, iar munca în regim part-time ar trebui să fie liberalizată. Ministrul a mai precizat că în toată Europa şomajul este încă în creştere, deşi dă semnale slabe de redresare, dar că în România, deşi va fi aceeaşi tendinţă de creştere, numărul de şomeri nu va depăşi cu mult, la sfârşitul anului, 620.000 de persoane, cât a estimat Comisia Naţională de Prognoză.

“Deşi şomajul în România este în creştere, procentajul de 6% este foarte bun în comparaţie cu alte ţări din UE. Specificitatea noastră constă în faptul că avem încă multe persoane în rural, ocupate în agricultura de subzistenţă, care nu sunt înregistrate nicăieri şi care vor constitui una dintre marile provocări de pe piaţa muncii”, a precizat Sârbu. Majorarea salariului minim până la 50% din valoarea salariului mediu, până în 2014, va fi, în opinia ministrului, “un test dificil, un obiectiv greu de atins”.

De asemenea, Sârbu a mai arătat că, potrivit evaluărilor Ministerului Finanţelor, masa salarială a bugetarilor nu va putea creşte cu mai mult de 25% până în 2014.