Romania, dar si Marea Britanie, Spania, Portugalia, Danemarca si Suedia au fost tarile care au incurajat Comisia Europeana sa adopte masuri liberale in domeniul pietei interne de energie electrica si gaz natural. Initiativa are o importanta particulara pentru Romania, fiind pentru prima data de la aderare cand, pe un subiect important, ne pozitionam intr-un “motor” al Uniunii.
2008 este un an decisiv. As enumera trei provocari importante la care va trebui sa gasim raspuns, prima dintre ele fiind cresterea eficientei energetice. Consumam prea multa energie, situandu-ne cu mult in urma celorlalte state UE. Imbunatatirea eficientei energetice nu este usor de realizat. Factorul de decizie politic trebuie sa constientizeze importanta strategica de a actiona in acest domeniu. Avem nevoie de politici inter-sectoriale, de resurse umane si resurse financiare necesare aplicarii acestora. A doua provocare va veni de la companiile din sectorul energetic, deoarece este timpul sa privim lucrurile cu pragmatism. Nu am fost adeptul privatizarii in sectorul energetic si mai ales al metodei de privatizare folosite. Din acest punct de vedere, sustin ideea laureatului premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz - “trecerea unor monopoluri de stat in domeniul privat trebuie sa se faca numai daca acest proces ajuta companiile sa fie mai eficiente, iar preturile pentru consumatori sa scada”. Desi scaderea preturilor se lasa asteptata, cred ca redeschiderea contractelor de privatizare incheiate ar afecta credibilitatea noastra ca parteneri si increderea investitorilor in Romania.
Daca au fost ilegalitati in contractele de privatizare, justitia este singura in masura sa decida. Daca a existat incompetenta in negocierea acestor contracte, cei care au reprezentat statul roman trebuie sa raspunda. Sa apelam insa la obiectivitate si rationamente strict economice. Sa nu facem greseala de a considera companiile privatizate drept companii “straine”, sa nu renuntam atat de usor la interesele noastre - statul roman detine calitatea de actionar minoritar, iar companiile sunt romanesti. Este nevoie sa gasim o cale de dialog cu actionarii majoritari si sa definim obiective comune. Strategia energetica a Romaniei trebuie sa includa si Petrom, Distrigaz sau filialele Electrica privatizate. In ceea ce priveste companiile de stat, listarea pe piata de capital ar trebui sa devina prioritara, iar managementul companiilor eficientizat. Managerii de stat trebuie sa inteleaga functionarea economiei globale si sa fie capabili sa fructifice oportunitatile de afaceri oferite de regiunea in care ne situam geografic. A treia provocare este continuarea promovarii unor proiecte internationale de interes strategic la care suntem parte. Personal, apreciez ca 2008 ar putea fi anul crearii unei burse regionale de energie electrica la Bucuresti.
