În contextul fuziunilor care au loc la nivelul marilor burse mondiale, cu capitalizări de mii de miliarde de euro, chiar cele două mari burse din Europa Centrală şi de Est - Wiener Boerse şi Bursa de Valori din Varşovia - sunt prea mici, capitalizarea tuturor burselor din regiune însumând 591 miliarde euro în septembrie 2007.

"Orice bursă din regiune, chiar şi cea din Varşovia, este prea mică şi poate fi înghiţită de un jucător mai mare. Viziunea noastră este o platformă unică de tranzacţionare în regiune în cinci-şase ani, care să dea o masă critică şi să atragă investitori. Tehnologia actuală o permite, chiar dacă platformele de tranzacţionare sunt diferite", a spus Buhl.

Astfel, Bursa din Viena a ajuns la o capitalizare a pieţei de 170 miliarde euro, în timp ce valoarea de piaţă a companiilor listate la bursa din capitala Poloniei însumează circa 145 miliarde euro. "Avem o capitalizare de zece ori mai mică decât cea a Deutsche Boerse şi de 15 ori sub cea a bursei din Londra, de aceea preferăm să colaborăm cu burse de talie oarecum similară", a explicat Buhl.

Bursa din Viena are o strategie de extindere în centrul şi estul Europei, care presupune pe de o parte colaborare - prin expertiză, indici, consultanţă - şi pe de altă parte intrarea în capitalul altor burse din regiune.

"Dacă suntem doriţi, suntem interesaţi să devenim acţionari la Bursa de Valori Bucureşti, cu care colaborăm foarte bine. Nu ne interesează, în schimb, bursa la termen de la Sibiu (la care Bursa din Varşovia a cumpărat un pachet de acţiuni n.r.). Cred, de altfel, că cel mai bine ar fi ca cele două să fuzioneze, aşa cum s-a şi încercat, pentru că ele concurează, practic, pe o piaţă foarte mică", a spus Buhl, pentru NewsIn.

În prezent, Wiener Boerse deţine acţiuni (un pachet de 12,5%) la o singură bursă din regiune - cea din Budapesta, la care, împreună cu membrii bursei vieneze, deţine chiar controlul (68% din capital). Wiener Boerse este însă în cărţi pentru preluarea pachetului majoritar al bursei din valori din Bulgaria, pentru care este interesată şi Deutsche Boerse. "Bursa din Viena şi Deutsche Boerse sunt oarecum favorizate pentru că folosesc sistemul de tranzacţionare Xetra, care a fost adoptat şi de bursa din Sofia", a precizat Buhl. O altă oportunitate de extindere directă este şi vânzarea pachetului majoritar - de 51% - al bursei din Ljubljana, de care bursa vieneză este interesată. "Este doar o problemă de preţ", a spus Buhl.

De altfel, Bursa din Viena doreşte să rămână un jucător independent, pentru că o preluare a sa de către o bursă mare ar echivala, practic, cu un Anschluss (termen folosit pentru anexarea Austriei de către Germania nazistă, în martie 1938). "Dacă am fi preluaţi de către o bursă mare, să zicem Deutsche Boerse, am deveni un mic departament de tranzacţionare", a comental Buhl.

Or, expertiza şi jucătorii atraşi la ringul bursei vieneze ar putea servi la crearea acestei platforme "pan-est-europene" pe care să se poată tranzacţiona tiluri listate la oricare din bursele cuprinse într-un perimetru care se întinde între ţărmul polonez al Mării Baltice şi sudul Bulgariei sau între minele din estul Ucrainei şi munţii Tirolului.

"Nu intră în această zonă bursele din Ţările Baltice, controlate de operatori scandinavi, şi nici cea din Moscova, care este un "animal" de o altă dimensiune", a explicat Buhl.

În această regiune, care se suprapune în parte peste contururile fostului Imperiu al Habsburgilor, bursa din Viena are ambiţia de a reprezenta un nod (hub), însă lucrurile par a fi departe de a fi atât de simple. Amintirea vremurilor fostului Imperiu nu este atât de plăcută pentru toată lumea, mai ales într-o zonă în care eliberarea de comunism a presupus, de multe ori, o recrudescenţă a naţionalismului, inclusiv economic. "Am intrat în discuţii cu bursa din Varşovia, deţinută de stat, pe care fostul guvern vroia să o privatizeze, însă după venirea fraţilor Kaczynski la putere, privatizările au fost stopate. Mă întâlnesc totuşi des cu domnul Sobolewski (Ludwik Sobolewski, preşedintele Bursei din Varşovia n.r.) cu care discutăm despre modalităţi de a colabora", a menţionat Michael Buhl.

Povestea s-a repetat şi în cazul Slovaciei. "Am contribuit la crearea bursei din Bratislava şi eram interesaţi să devenim acţionari, dar după venirea guvernului Fico, planurile de privatizare au fost abandonate", a explicat şeful bursei vieneze.

"Oricum, excludem orice preluare ostilă, pentru că nu vrem să devenim acţionari acolo unde nu suntem doriţi", a adăugat Buhl.

Însă şeful bursei vieneze a ţinut să precizeze că societatea pe care o conduce îşi realizează propria strategie către est, dincolo de a-i urma pe marii actori din economia austriacă listaţi la Wiener Boerse.

"Avem 80 de bănci de investiţii internaţionale membre ale bursei, care doresc să aibă acces la un portofoliu cât mai diversificat de investiţii. Extinderea către est este mutual avantajoasă (win-win situation), deoarece noi ne servim clienţii şi încasăm comisioane, iar bursele cum este şi cea din Bucureşti câştigă noi investitori", a menţionat Michael Buhl, amintind despre cele 250 milioane euro atrase către bursa bucureşteană în urma acestei colaborări.

Şeful bursei din Viena a menţinat că turbulenţele generate de piaţa americană a creditelor ipotecare a afectat doar marginal instituţia pe care o conduce. "Avem mari bănci de investiţii, precum JP Morgan sau Morgan Stanley, pe care i-a costat un milion de euro ca să devină membri ai bursei şi care vor să intermedieze tranzacţii", a spus Buhl, care a explicat că, în condiţiile în care titlurile au pierdut câştigurile de la începutul anului, jucătorii fac acum plasamente pentru că estimează că piaţa nu poate coborî mai jos. "Am avut în septembrie o întâlnire cu investitorii la Londra şi am fost asaltaţi pur şi simplu", a arătat el.

Primii paşi spre internaţionalizarea bursei vieneze au presupus negocieri asidue, îşi aminteşte şeful instituţiei. "E important să atragi o mare bancă de investiţii. După ce a venit JP Morgan, te duci la ceilalţi şi le spui: uitaţi, concurentul vostru e la Viena, voi ce mai aşteptaţi?", a încheiat Buhl.

Sursa: NewsIn