Semne de intrebare pentru noii membri UE

Experienta trecuta si capacitatile administrative actuale din aceste state nu sugereaza ca vor fi ocolite toate obstacolele din calea unei cresteri economice sustinute. Editia din mai a Raportului Economic al Bancii Mondiale privind cele opt tari din Europa Centrala si de Est care au aderat la Uniunea Europeana in 2004, plus Bulgaria si Romania, care au aderat in 2007,
pune accentul pe succesele inregistrate de aceste tari, dar si pe problemele in sustinerea pe termen lung a evolutiilor actuale.

Rate inalte de crestere. In 2006, noile tari membre au raportat cresteri intre 4% - Ungaria - 11 sau 12% - Estonia si Letonia. Media s-a situat la 7%, la nivelul celor mai performante piete in dezvoltare. Este de asteptat o incetinire in 2007, dar economia va avansa intr-un ritm sustinut. Cei mai importanti factori sunt ce­rerea interna si o rata de crestere rid­i­cata a intregii economii mondiale.

Piata de munca. Impactul cresterii asupra pietei fortei de munca a fost, in egala masura, pozitiv si negativ. Rata somajului a scazut in toata regiunea, cu exceptia Ungariei. Evolutiile au fost mai importante in Polonia si Slovacia, care se confruntau cu rate inalte ale somajului. In acelasi timp, populatia ocupata a crescut in toata zona, de la un remarcabil 6,7% in Estonia, la un surprinzator 0,7% in Ungaria. Evolutia s-a datorat sectorului serviciilor, iar cererea continua sa fie robusta pentru angajatii cu educatia cel putin la nivel secundar. Totusi, proportia populatiei active pe piata muncii in total - populatie in varsta de munca - a scazut in Polonia, Lituania, Slovacia si Cehia.

 Inflatia si intrarea in zona euro. In 2006, rate inflatiei in tarile nou integrate s-a situat intre 7,3% pentru Bulgaria si 1% pentru Polonia. Pentru 2007, estimarile arata un nivel de 7,5% in Letonia si 2,5% in Slovenia si reflecta o presiune din piata fortei de munca si a pietei de bunuri. Impreuna cu cheltuielile publice si rata de indatorare, aceste evolutii arata ca adoptarea euro este putin probabila inainte de 2012-2013, cu exceptia Slovaciei.

Dezechilibre externe. In 2006, tarile baltice, Bulgaria si Romania au raportat deficite de cont curent de peste 10% din PIB. Letonia are o datorie externa de 113% din PIB. Pentru moment, cresterea importanta a exporturilor si conditiile favorabile de pe pia­ta au permis finantarea facila a acestor deficite. Se prea poate ca guvernele conteaza pe transferurile de la UE, pentru a ascunde aceasta problema - pentru 2007-2013 vor echivala cu 2-3% din PIB - si, daca intrarile sunt folosite pentru scopuri productive, capacitatile de export pot fi marite.

Progresul reformelor. De la intrarea in UE, reformele au fost incetinite din motive diverse, de la costurile schimbarii, la lipsa capacitatii administrative. Raman inca serioase provocari in zona restructurarii, a politicii privind concurenta, a pietelor financiare si a infrastructurii.