Criza financiar-bancară din Statele Unite a scos la iveală şi slăbiciunile din sistemul european. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a explicat că situaţia actuală necesită o serie de măsuri aplicabile la nivel european şi chiar global. Nu poate fi vorba însă, despre un demers asemănător celui din Statele Unite, a adăugat el, în principal pentru că cele 27 de state membre ar ajunge cu greu la un acord. Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, ţară aflată în prezent la şefia Uniunii Europene a propus organizarea unei reuniuni economice europene la nivel înalt.

"Vom încerca să punem la un loc toate elementele necesare stabilirii unui nou sistem financiar. Lumea s-a schimbat şi nu se va întoarce niciodată la stadiul dinaintea crizei", a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogrupului.

În criza actuală a intervenit şi Banca Centrală Europeană, care alături de alte bănci centrale a injectat cantităţi uriaşe de lichidităţi pe piaţa monetară în vederea atenuării tensiunii economice. Jean Claude Trichet, preşedintele BCE, a recunoscut că situaţia actuală nu se compară cu nimic altceva.

"Ceea ce se întâmplă acum nu are precedent. Şi nu-mi amintesc ca de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial să se fi petrecut ceva similar. Cel mai probabil situaţia cu care ne confruntăm în prezent nu s-a mai repetat în ultimul secol", a spus Jean Claude Trichet, preşedintele BCE.

În vizorul analiştilor se află acum situaţia băncilor europene. După naţionalizarea Fortis şi Bradford&Bingley, investitorii se întreabă care va fi următoare victimă a crizei. Una dintre cele mai instabile situaţii se înregistrează în Rusia unde mai multe bănci vor fi preluate de grupuri influente, cum este cazul Sviz Bank sau Renaissance Capital. Dar cu dificultăţi asemănătoare se confruntă mai toate ţările Uniunii Europene. Franţa, Spania sau Germania încearcă să-şi asigure cetăţenii că situaţia este sub control.