Criza datoriilor suverane nu mai priveşte doar ţările PIIGS. Franţa se resimte după ce piaţa de datorie suverană a Italiei a fost la un pas de a se prăbuşi, Parisul plătind acum cele mai mari dobânzi din ultimii 20 de ani în comparaţie cu Berlinul. Criza începe să înghită şi Slovenia, ţară care până acum câteva luni nu s-a confruntat cu problemele reale ale crizei euro.

 

Fosta componentă a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a intrat în Uniunea Europeană în 2004 şi a adoptat rapid euro în 2007 – prima fostă ţară comunistă care a făcut asta.

 

De atunci datoria publică a ţării s-a dublat, printre factorii nefavorabili fiind şi recesiunea din 2009. Astfel, de la o datorie publică de 23,1% din PIB în 2007, s-a ajuns la o datorie de 38,8% în 2010 şi la 44,2% la jumătatea anului 2011, potrivit datelor oficiale, care arată şi că deficitul era de 8% din PIB.

 

În termeni nominali, datoria publică era de 15,9 miliarde euro în iunie. Suma nu pare mare, mai ales prin comparaţie cu sumele vehiculate în cazul Italiei, însă apasă pe capacitatea Sloveniei de a se menţine credibilă în faţa pieţelor financiare, mai ales că ţara a rămas fără guvern în septembrie când s-au dezbătut măsurile de austeritate. Cum nu s-a putut forma un nou guvern, preşedintele Danilo Turk a dizolvat parlamentul pe 21 octombrie pentru a deschide calea alegerilor anticipate, programate pentru 4 decembrie. Asta face ca nimeni să nu fie la cârma ţării în cea mai tulbure perioadă a Zonei euro de la înfiinţare.

 

Miercuri, dobânzile Italiei au ajuns la un nivel foarte periculos de 7,48%. Joi şi vineri au fost zile în care Bancii Centrală Europenă a instituit controlul pieţei secundare şi dobânzile au căzut consistent la 6,44%.

 

Pentru Slovenia nu a existată însă nicio o intervenţie a BCE, pentru că numai Spania şi Italia sunt acum ţări eligibile, aşa că ţara trebuie să se confrunte acum cu dobânzi record de la intrarea în Zona euro de peste 7%, la care s-a ajuns în doar câteva zile. Nici din punct de vedere al credit-default swap-urilor Slovenia nu stă deloc bine. CDS cu scadenţa la 5 ani au avut cea mai mare creştere de dobândă în şedinţa de vineri: 16,25% sau 56,6 puncte de bază la 4%, potrivit datelor CMA. După riscul de default, ţara a devenit una dintre cele mai periculoase din Zona euro, imediat după ţările PIIGS.

 

Dobânzile mari fac mai grea şi mai scumpă finanţarea în perioada următoare, apasă pe deficitul bugetar şi necesită mai multe tăieri de cheltuieli/creşteri de taxe pentru a fi recuperate. Asta duce în cele din urmă la o creştere economică mai slabă, în condiţiile în care Comisia Europeană a redus drastic estimările de creştere a PIB pentru Slovenia la 1,1% în 2011 şi 1% în 2012, de la 1,9%, respectiv 2,5%.

 

La ritmul în care BCE cumpără datoria Italiei şi Spaniei în acest moment, întreaga datorie publică a Sloveniei ar putea ajunge în bilanţurile băncii centrale în doar o săptămână. Însă precedentul ar fi cu adevărat periculos pentru întreaga regiune, pentru că politica monetară s-ar substitui atât politicii economice cât şi pieţelor financiare.