Doua minute pe ceas, intr-un cuptor incins la 180°, pot sa fie de ajuns
pentru o felie de doi centimetri. Dupa cuptor, il asezi in farfurie, dar ai grija sa nu se rupa, pentru ca e al naibii de fraged, si incepi decorarea lui cu produse comestibile. Nu stiu daca ma repet, dar asta este regula numarul unu in bucataria moderna: totul se consuma! Tot ce pui in farfurie trebuie sa fie comestibil, delicios si, intai de toate, aspectuos. Privelistea, dupa care vine gustul. Nu ai comandat niciodata “ce are si domnul de la masa de vizavi”, pentru ca farfuria care tocmai trecea prin fata ta arata de nu puteai sa-ti iei ochii de la ea?
Faci sosul cu lamaie si smantana. Este ca nu-ti vine sa crezi ca se poate? Se poate, daca stii la ce temperatura sa le amesteci. Se incalzesc amandoua usor-usor, astfel ca lamaia si lactatul sa nu se branzeasca la intalnire. Deci, daca ai fost atent si nu ai facut-o de oaie, adica daca nu ai branzit-o, vei avea un sos de o sa ti se duca vestea! Ca doar pentru asta gatim, ca sa ne dam mari si sa le vedem fetele surprinse atunci cand nu inteleg cum de am reusit ceva asa de bun.
Alaturi, faci un buchet de morcov cu praz infasurat intr-un foietaj din comert, pe care il pui la cuptor pana se rumeneste si pe care il legi tot cu praz, asa, ca in poza. Pui sosul pe jumatate de peste, ca sa se vada si culoarea carnii, si mai arunci niste boabe de piper multicolor. Dintr-o felie de pesmet subtire, faci o coada de peste. Cam japonez, dar arata bine. Daca si gustul e bun, ai reusit un fel simplu, aproape dietetic. De restul farfuriei sa se ocupe artistul din tine. Pofta buna!
