"SUA, asemenea multor ţări din Europa, trebuie să facă alegeri dificile, cu efecte complexe, când vine vorba de împărţirea bugetului şi în acest moment încercăm să vedem care sunt implicaţiile în cazul bugetului destinat apărării", a declarat Biroul de presă al Ambasadei SUA, răspunzând unei solicitări NewsIn referitoare la probabilitatea ca investiţiile de la Deveselu să fie afectate direct de eşecul comisiei bipartizane a Congresului de a se pune de acord în privinţa reducerii deficitului.
"Pe parcursul discuţiilor ce se poartă la Washington pe tema bugetului ne vom consulta îndeaproape cu aliaţii şi partenerii noştri în privinţa aspectelor care privesc interesele acestora", asigură reprezentanţa diplomatică a SUA la Bucureşti.
În ciuda greutăţilor întâmpinate, SUA se angajează să ofere forţelor militare americane, aliaţilor şi partenerilor SUA din Europa şi din întreaga lume o apărare antirachetă eficientă împotriva ameninţării crescânde reprezentate de rachetele balistice, arată Ambasada americană.
"Vom continua să colaborăm cu aliaţii şi partenerii noştri în acest scop, pe măsură ce ne apropiem de implementarea completă a Abordării Adaptive în Etape a SUA în Europa", spune Ambasada Statelor Unite la Bucureşti.
Comisia bipartizană din Congresul american, înfiinţată în urmă cu câteva luni pentru a stabili de unde se vor face reduceri bugetare, a anunţat la 21 noiembrie că nu a putut ajunge la un acord, ceea ce ar putea implica reducerea bugetului apărării cu 600 de miliarde de dolari începând din 2013, după cum prevede legislaţia adoptată în vară. Există temeri că aceste reduceri se vor face şi din bugetul programului scutului american antirachetă. Totuşi, este de aşteptat ca republicanii, majoritari în Camera Reprezentanţilor, să încerce să împiedice reduceri ale bugetului apărării.
Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România a fost semnat la 13 septembrie 2011, la Washington, de către ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, şi secretarul de stat american Hillary Clinton, cu ocazia vizitei în SUA a preşedintelui României, Traian Băsescu.
Acordul bilateral constituie baza juridică necesară care permite participarea ţării noastre la proiectul american de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (European Phased Adaptive Approach to Ballistic Missile Defense) şi amplasarea, până în 2015, a unor elemente (interceptori de tip SM-3 tereştri) ale sistemului antirachetă american în localitatea Deveselu, judeţul Olt.
Baza de la Deveselu va găzdui între 150 şi 200 de militari americani, existând posibilitatea suplimentării lor până la 500, iar costurile ce revin României sunt legate numai de întreţinerea bazei. Toate cheltuielile privind instalarea scutului antirachetă pe teritoriul României, precum şi amenajarea locaţiei, urmează să fie suportate de SUA, alte eventuale costuri urmând să facă obiectul negocierilor bilaterale. România nu va cumpăra rachetele interceptoare SM-3 şi nici nu va suporta cheltuieli privind instalarea scutului sau amenajarea bazei.
Cheltuielile pentru realizarea sistemului sunt suportate de către SUA, iar orice alte eventuale costuri vor face obiectul negocierii bilaterale. Astfel, guvernul american urma să investească în baza aeriană de la Deveselu, judeţul Olt, aproximativ 400 de milioane de dolari în următorii ani, au declarat oficiali din armata SUA, precizând că, anual, vor fi alocate alte 20 de milioane de dolari pentru întreţinerea bazei.
Acordul între România şi SUA privind scutul antirachetă - în prezent în faza de ratificare în Parlament - poate fi denunţat în orice moment de oricare dintre părţi printr-o notificare scrisă transmisă ceilalte părţi, care îşi va produce efectele în termen de doi ani de la data comunicării.

