România are în prezent un deficit de cont curent de 14% din produsul intern brut (PIB), un curs valutar liber ce îi conferă o mai mare flexibilitate şi este mai puţin dependentă decât Bulgaria faţă de exporturile către zona euro.
Chiar şi aşa, România s-ar putea confrunta cu o aterizare forţată, subliniază The Economist. Oriens, o bancă din Ungaria specializată pe regiunea Balcanilor, estimează pentru România o creştere economică de 0,9%, în 2009.
Analiştii Oriens susţin că sistemul bancar românesc este mai puţin profitabil decât cel din Bulgaria, şi, deşi este deţinut în cea mai mare parte de grupuri străine, este mai vulnerabil.
Dobânzile la împrumuturile de pe piaţa interbancară românească aproape s-au dublat în acest an, la 15%, remarcă The Economist, care adaugă că rezervele valutare acoperă mai puţine luni de importuri şi că Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar fi calculat că leul este supraevaluat cu 19%.
În urma cheltuielilor populiste dinaintea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, deficitul bugetar s-ar putea adânci la 3,9% din PIB până la sfârşitul anului. Cifra nu este mare, potrivit unor anumite standarde, însă i-ar putea îngrijora pe finanţatorii externi.
Indiferent de coaliţia ce va rezulta în urma alegerilor, o reformă serioasă este încă departe.
Mediul politic din Bulgaria se confruntă, de asemenea, cu probleme. Implicarea politicienilor în cazuri de crimă organizată rămâne scandaloasă, partidul majoritar populist pare să dea vina pe minoritatea turcă a ţării, pe fondul degradării economiei.
Bulgarii au mâinile legate de moneda naţională fixată foarte rigid la cursul euro. Această situaţie exclude efectuarea unei deprecieri pentru a susţine competitivitatea, fapt îngrijorător, în contextul scăderii exporturilor. Deficitul de cont curent de 25% din PIB este alarmant.
Însă, Bulgaria are cel puţin o politică fiscală puternică. Statul are puţine datorii externe şi un excedent bugetar. Acest lucru i-ar permite majorarea cheltuielilor publice, pe fondul încetinirii economice. Bulgaria are, de asemenea, opţiunea de a face un împrumut extern, deşi autorităţile au spus că nu au de gând să apeleze la FMI.
Pierderea unor fonduri oferite de Uniunea Europeană este jenantă, însă Bulgaria poate în continuare să primească finanţare de 11 miliarde euro până în 2013. Oriens, estimează pentru 2009 o creştere economică de 2,3%, nivel redus, însă nu îngrozitor.
Astfel, o prăbuşire masivă se poate să fi fost evitată, însă ţările din estul Balcanilor au înainte o perioadă extrem de dificilă.
The Economist arată că veşti negative vin din întreg estul Europei. Numai în această săptămână, Letonia a început discuţiile cu FMI, în ciuda numeroaselor negări vehemente ale nevoii de finanţare, Bulgaria a pierdut fonduri europene în valoare de 220 milioane dolari din cauza eşecului în combaterea corupţiei şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a coborât la jumătate estimarea de creştere economică pentru regiune.
Vestea bună este însă că temerile de o prăbuşire masivă, de la Marea Baltică la Marea Neagră, a fost depăşite.
Cel mai probabil deznodământ este reprezentat de câţiva ani de creştere economică foarte scăzută sau de stagnare, cu un efect mai grav asupra ţărilor cu o politică fiscală instabilă şi cu dezechilibre mai accentuate.
FMI, Uniunea Europeană şi Banca centrală Europeană (BCE) sunt gata să intervină în momentul în care va fi necesar şi, mai util, chiar înainte ca problemele să afecteze pieţele. BCE a deschis o linie de creditare de 10 miliarde euro pentru Polonia, ce a înregistrat o depreciere majoră a monedei naţionale la începutul acestei luni.
Banca centrală a Ungariei a putut chiar să coboare dobânda de politică monetară cu jumătate de punct procentual, de la nivelul de 11,5% stabilit luna trecută, în cadrul unui plan internaţional de salvare de 25 miliarde euro. De asemenea, băncile străine trbuie să sprijine subsidiarele din fostele ţări comuniste. Creditarea riscantă a dat naştere bulelor din sectorul imobiliar şi a dus la deficite mari de cont curent în ţări precum Bulgaria şi Letonia.
