Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie. Ce nu e bine să faci pe 20 iulie

Sfântul Ilie este prăznuit în fiecare an pe 20 iulie și este unul dintre cei mai importanți sfinți ai verii în calendarul ortodox.

Considerat ocrotitorul recoltelor, al ploii și al fulgerelor, Sfântul Ilie este o figură puternică atât în religie, cât și în folclorul românesc.

Ziua de 20 iulie este marcată prin tradiții vechi, respectate mai ales în mediul rural, dar și prin obiceiuri care păstrează legătura dintre om, natură și divinitate.

Conform tradiției creștine, Sfântul Ilie a fost un profet al Vechiului Testament, cunoscut pentru credința lui neclintită și pentru minunile săvârșite în numele lui Dumnezeu.

Se spune că a fost înălțat la cer într-un car de foc tras de cai înaripați, motiv pentru care în cultura populară este considerat stăpânul fulgerelor și trăsnetelor. În ziua sa, creștinii îl cinstesc prin rugăciune, dar și prin respectarea anumitor obiceiuri moștenite din generație în generație.

Ce nu e bine să faci de Sfântul Ilie

Una dintre cele mai răspândite tradiții este legată de oprirea muncii în gospodărie. Se spune că, dacă lucrezi în ziua de Sfântul Ilie, riști să atragi mânia sfântului și să fii lovit de trăsnet sau să pierzi roadele pământului. În special femeile evită să spele, să coasă sau să facă treburi grele, iar bărbații nu lucrează câmpul. Este o zi de sărbătoare și de liniște, în care accentul cade pe rugăciune și pe respectul față de natură.

O altă tradiție puternic înrădăcinată este culesul plantelor de leac. Se crede că în ziua de Sfântul Ilie, ierburile au cea mai mare putere tămăduitoare, așa că multe persoane merg la câmp dis-de-dimineață pentru a aduna flori și plante folosite în ceaiuri sau în ritualuri de protecție. Acestea se pun apoi la uscat și se păstrează peste an.

În unele zone, în special în satele din Moldova și Muntenia, există obiceiul ca oamenii să aducă ofrande din miere, mere și faguri, care se sfințesc la biserică. Este ziua în care apicultorii „dau înapoi” lui Dumnezeu prima recoltă de miere, în semn de mulțumire pentru belșugul primit. După sfințire, mierea este împărțită rudelor sau celor sărmani.

Tot în această zi, în trecut, se organizau târguri și iarmaroace în cinstea sfântului, ocazie pentru ca tinerii să se întâlnească, să cânte și să danseze. Unele dintre aceste obiceiuri se mai păstrează și astăzi în anumite regiuni, mai ales acolo unde tradiția populară este încă vie.

Pe plan spiritual, Sfântul Ilie este și un moment în care oamenii se roagă pentru ploaie, mai ales în anii secetoși. În credința populară, el este văzut ca cel care aduce ploile de vară și care poate opri grindina. Rugăciunile adresate lui în această zi au rolul de a proteja culturile și de a asigura recolte bune.