Tratamentul în străinătate ar putea deveni mai accesibil pentru români. Ce pregătește Europa

Un pacient din România poate avea dreptul să se trateze într-un alt stat al Uniunii Europene, dar asta nu înseamnă neapărat că își și permite să ajungă acolo. Transportul, cazarea, plata în avans a tratamentului sau costurile unui însoțitor pot deveni bariere imposibil de trecut, mai ales pentru familiile cu venituri mici și pentru pacienții cu boli rare, scrie 2eu.brussels.

Problema a ajuns în dezbaterea Parlamentului European, unde eurodeputații analizează modernizarea regulilor privind îngrijirea medicală transfrontalieră. Printre soluțiile discutate se află un mecanism european de solidaritate destinat tocmai pacienților vulnerabili.

Deocamdată, însă, nu există un program prin care pacienții să poată solicita acești bani. Nu au fost stabilite nici bugetul, nici valoarea sprijinului sau condițiile concrete de acces.

Dreptul există, dar banii pot lipsi

Un studiu prezentat eurodeputaților și realizat pentru Serviciul de Cercetare al Parlamentului European identifică o problemă simplă, dar cu efecte serioase: un pacient poate avea dreptul la rambursarea unui tratament efectuat într-o altă țară și, în același timp, să nu aibă banii necesari pentru a începe tratamentul.

Problema este și mai complicată atunci când este vorba despre proceduri scumpe, deplasări repetate sau copii care trebuie însoțiți de unul dintre părinți.

Mecanismul european analizat ar putea oferi sprijin financiar țintit pentru asemenea situații. Printre cheltuielile care ar putea fi acoperite se numără transportul și cazarea pacientului sau a membrilor familiei, precum și situațiile în care pacientul nu poate suporta plata inițială.

Printre categoriile avute în vedere se află persoanele cu venituri reduse, copiii, persoanele cu dizabilități și pacienții cu boli rare.

„Nu este suficient să spunem că pacientul are dreptul”

Discuția de la Bruxelles pornește tocmai de la diferența dintre dreptul teoretic la tratament în alt stat membru și accesul efectiv la acel tratament.

Eurodeputatul Tomislav Sokol a cerut clarificări privind finanțarea unui asemenea mecanism și costurile sale, argumentând că acestea sunt esențiale în contextul negocierilor privind viitorul buget al Uniunii Europene.

Cercetătorii care au elaborat studiul au arătat că datele disponibile în prezent nu permit stabilirea costului total al unui mecanism european de solidaritate.

Cu alte cuvinte, ideea există, dar arhitectura financiară este încă de construit.

Copiii și bolile rare, printre priorități

În dezbatere, eurodeputații au pus un accent special pe pacienții pentru care deplasarea în străinătate nu este o alegere, ci poate deveni ultima soluție atunci când expertiza sau tratamentul necesar nu este disponibil în sistemul național.

Vlad Voiculescu a insistat asupra situației copiilor și a pacienților cu boli rare și asupra folosirii mai eficiente a expertizei existente în rețelele europene de referință.

Aceste rețele reunesc specialiști din mai multe state membre pentru afecțiuni rare și complexe. O utilizare mai eficientă a acestei expertize ar putea ajuta inclusiv pacienții care au nevoie de o evaluare suplimentară înainte de a decide dacă tratamentul în altă țară este necesar.

Victor Negrescu a susținut simplificarea procedurilor de rambursare, dezvoltarea unor instrumente comune de informare și includerea sănătății printre prioritățile viitorului cadru financiar multianual al UE.

Mai simplu pentru pacient: cât plătește și cât primește înapoi

Una dintre problemele ridicate în dezbatere este lipsa unor proceduri suficient de clare pentru pacienții care vor să se trateze în alt stat.

Studiul recomandă îmbunătățirea punctelor naționale de contact și accesul mai ușor la informații despre costuri, autorizare și rambursare.

Înainte de a pleca din țară, pacientul ar trebui să poată afla cât va costa tratamentul, ce parte poate fi rambursată, dacă este necesară o autorizare prealabilă și ce documente trebuie pregătite.

Liesbet Sommen a atras atenția și asupra pacienților vulnerabili care caută soluții după ce au epuizat opțiunile disponibile în propriul sistem medical. În astfel de situații, informațiile insuficiente pot expune oamenii inclusiv unor tratamente nevalidate sau foarte costisitoare.

Două sisteme europene diferite

Comisia Europeană a explicat că tratamentul planificat într-un alt stat membru poate fi accesat prin două mecanisme distincte, cu reguli diferite privind autorizarea și plata.

În cadrul directivei privind drepturile pacienților în asistența medicală transfrontalieră, rambursarea este legată de tarifele aplicabile în statul în care pacientul este asigurat. În anumite situații, acest sistem presupune ca pacientul să plătească mai întâi și să solicite ulterior rambursarea.

Sistemul de coordonare a securității sociale funcționează diferit și poate permite, în condițiile prevăzute de legislație, decontarea între organismele competente pentru tratamente autorizate în sistemul public al statului de destinație.

Pentru pacient, diferența dintre cele două căi poate fi esențială. Ea poate determina ce trebuie plătit în avans, ce procedură trebuie urmată și ce sumă poate fi recuperată ulterior.

Bruxelles vrea mai multă expertiză medicală peste granițe

O altă propunere discutată privește accesul la expertiza rețelelor europene de referință.

Tomislav Sokol a susținut ca aceste rețele să poată fi folosite mai ușor atunci când este evaluată necesitatea unui tratament în străinătate sau când pacientul are nevoie de o opinie medicală suplimentară.

Ideea nu înseamnă că Parlamentul European a creat deja un drept european nou la o a doua opinie și nici că orice recomandare a unei rețele europene ar duce automat la decontarea tratamentului.

Este, deocamdată, una dintre soluțiile analizate în procesul de modernizare a cadrului european.

Digitalizare, telemedicină și informații mai clare

Pe lista schimbărilor discutate se află și digitalizarea procedurilor, informații comparabile privind calitatea și siguranța furnizorilor medicali și reguli mai clare pentru telemedicină.

Comisia Europeană lucrează, de asemenea, la punerea în aplicare a unui plan de acțiune rezultat din evaluarea actualului cadru, cu accent pe simplificare, transparență și digitalizare.

Philippe Roux, reprezentant al Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei Europene, a menționat și integrarea rețelelor europene de referință în sistemele naționale, prin acțiunea comună JARDIN, care se desfășoară până în 2027.

Nu există încă bani europeni pentru acest mecanism

Deși ideea unui fond sau mecanism european pentru pacienții vulnerabili poate părea deja o decizie luată la Bruxelles, situația este diferită.

Studiul prezentat Parlamentului European propune explorarea unui asemenea instrument, iar eurodeputații discută modalitățile prin care acesta ar putea funcționa. Nu există încă un buget stabilit, o sumă maximă pentru fiecare pacient sau o procedură prin care familiile să poată depune cereri.

Nici regulile actuale privind rambursarea tratamentelor transfrontaliere nu sunt modificate prin această dezbatere.

Parlamentul European își pregătește în prezent poziția privind modernizarea drepturilor pacienților. Termenul anunțat pentru depunerea amendamentelor este 10 septembrie, ora 11:00.

Dacă propunerea va avansa, miza va fi una foarte concretă: transformarea dreptului de a căuta tratament într-o altă țară europeană dintr-un drept accesibil mai ales celor care își permit costurile într-un drept pe care să îl poată folosi și pacienții pentru care banii sunt prima și cea mai mare barieră.