La trei ani de la eliberarea regiunii Herson, ucrainenii fac noi dezvăluiri despre jaful cultural comis în timpul ocupației. Potrivit unei liste publicate de Serviciul de Informații Militare (HUR), peste 1.000 de opere de artă au dispărut atunci. De la picturi rare semnate de artiști ucraineni, ruși și europeni, până la sculpturi, gravuri și icoane, patrimoniul cultural al orașului a fost practic golit.
Ucraina face publică lista operelor de artă furate de trupele ruse
Pentru a readuce în atenția publicului drama pierderii culturale, la Lvov a fost inaugurată expoziția „Herson: Ce nu s-a furat”, o serie de lucrări contemporane inspirate din tezaurul dispărut. La deschiderea expoziției, guvernatorul Maksim Kozițki a declarat: „Inamicul poate să fure picturi, să distrugă clădiri, să distrugă monumente, dar este neputincios în fața oamenilor care își iubesc țara și orașul, care își amintesc, păstrează și creează.” Expoziția include reinterpretări moderne ale unor capodopere dispărute, precum grafică semnată de Gheorghi Malakov, gravuri istorice sau picturi simbol ale școlii ucrainene.
La trei ani de la recucerirea regiunii Herson, Serviciul de Informații al Apărării a publicat pe portalul „War & Sanctions” lista oficială a bunurilor culturale furate de trupele ruse din Muzeul Regional de Artă Herson Oleksii Șovkunenko. Conform datelor, au dispărut 1.233 de tablouri, sculpturi și icoane doar din colecția principală, inclusiv lucrări semnate de artiști precum Peter Lely, Maria Prymachenko, Mykola Pymonenko, Ivan Aivazovsky și Serhii Vasylkivskyi. Lista include și sculpturi rare, între care o figurină realizată de Mihail Vrubel în jurul anului 1900.
Un obicei mai vechi, neuitat de multe țări ocupate, și de românii care au prins venirea trupelor sovietice în al Doilea Război Mondial
Practica jafului cultural nu este un fenomen nou. Ea a rămas în memoria multor comunități care au trăit invazia sovietică din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când patrimoniul cultural a fost, de asemenea, vizat sistematic.
În timpul ocupației, militarii ruși au intrat periodic în muzeu, sub supravegherea unor angajați aduși din Federația Rusă. Picturile și sculpturile erau ambalate, încărcate în vehicule militare și transportate în teritoriul ocupat al Crimeei. Printre cele mai valoroase lucrări dispărute se regăsesc „Bețivi” de Vladislav Izmailovici, „Hayet (Viața)” de Horace Cernuhin, „DniproHES” de Oleksandr Pașcenko, „Cântec de cazaci” de Ivan Șulga, o serie de peisaje georgiene de Valeri Szeged și „Câine și iepure” de Mikola Svercikov.
Fotografiile realizate imediat după eliberarea orașului arată săli goale, rame rămase în cuie și vitrine fără exponate. Olga Honcearova, directoarea muzeului în perioada ocupației, a părăsit orașul odată cu retragerea trupelor ruse și este acum acuzată de complicitate la jaful cultural. Ucraina o investighează, iar autoritățile internaționale au fost informate.
