Cea mai clara dovada a acestei schimbari este votul de saptamana trecuta pentru planul de relansare economica. Mai devreme cu o saptamana de termenul limita auto-impus, Camera Reprezentantilor si Senatul au aprobat cu un numar coplesitor de voturi si au trimis presedintelui George Bush la semnat planul de relansare pentru economia in suferinta, aproape in forma dorita de presedinte. A fost o diferenta uriasa fata de blocajul care a caracterizat relatiile dintre executiv si Congres in 2007 si arata ca atat democratii, cat si republicanii si-au dat seama de nemultumirea publica fata de Washington, care a fost una din temele campaniei prezidentiale din 2008.
Sa luam ca exemplu declaratiile liderului minoritatii din Camera Reprezentantilor, John Boehner: “In cursul anului trecut, presedintele [Nancy Pelosi] nu a avut nicio discutie despre politici cu mine,” a spus reprezentantul republican. “In ultimele saptamani, am avut vreo 25 de discutii.
Si, pentru sanatatea institutiei noastre, cred ca e bine sa ne intalnim si sa gasim un teren comun, acolo unde se poate”. Trecand peste procedeul obisnuit, prin comisii, Pelosi si Boehner au negociat legea cu secretarul trezoreriei, Henry Paulson, si au supus-o imediat dezbaterii in plen. Comisia de Finante a Senatului a scris o versiune proprie a legii si, cand a pierdut cu 60 de voturi, liderul majoritatii, Harry Reid, a acceptat sugestia liderului minoritatii, Mitch McConnell, ca cele mai importante parti ale planului sa fie adaugate la legea lui Bush, ca amendamente. Proiectul a fost aprobat cu 91 de voturi la sase.
Se va vedea in timp daca planul de redresare are suficienta substanta pentru a evita o recesiune economica. Dar, ca simbol al capacitatii Washingtonului de a raspunde unei amenintari reale si de a satisface dorinta de actiune a cetatenilor, planul este impresionant si incurajator.
