Primăria Lugoj a pierdut peste 4.000 de euro din cauză că a ignorat o datorie a unui rău-platnic, iar în momentul în care a cerut banii, dreptul de a solicita sumele s-a prescris.
Totul a început în 2008, când bărbatul a concesionat, ca sute de alţi lugojeni, un teren de 432 de mp pentru construirea unei case. Timp de trei ani 2010, 2011 şi 2012, la sfârşitul lunii ianuarie a fiecărui an, Primăria Lugoj i-a emis lugojeanului care a concesionat terenul facturile pentru concesiune în valoare de: 9.700 de lei (2010), 10.000 de lei (2011) şi 711 lei (2012).
Lugojeanul nu a binevoit să plătească niciuna din ele, iar Primăria Lugoj a început demersurile de recuperare a banilor abia în decembrie 2013. În 2014, primăria a mai emis o somaţie, dar aceasta nu i-a mai fost comunicată datornicului. Abia în noiembrie 2014, Primăria Lugoj a deschis la Judecătoria din oraş un proces prin care a cerut obligarea lugojeanului la plata celor trei facturi, aferente anilor 2010, 211 şi 2012, în valoare de 20.403 lei.
Magistraţii lugojeni aveau să constate că pentru două dintre facturi, care erau şi cele mai mari, dreptul la acţiune s-a prescris, astfel că lugojeanul a scăpat de plata sumei de 19.700 de lei, rămânându-i să plătească doar 711 lei. Primăria a atacat sentinţa la Tribunalul Timiş, dar decizia magistraţilor lugojeni a fost menţinută.
„Niciunul din înscrisurile depuse de apelant ( înştiinţare, somaţie, convocare) nu constituire dovezi ale celor două cazuri de întrerupere a termenului aşa încât în mod corect prima instanţă a respins ca prescrise pretenţiile aferente anilor 2010 şi 2011”, se arată în sentinţa Tribunalului Timiş, care este definitivă. Primarul Francisc Boldea nu a putut oferi detalii despre motivele pentru care s-a ajuns în această situaţie, pasând problema la departamentul juridic.
