Unde va ajunge petrolul la sfarsit de an?

Catre sfarsitul anului 2006, reprezentantii OPEC erau serios ingrijorati in legatura cu cateva lucruri: rezervele atinsesera niveluri record si se aflau in crestere; existau semne potrivit carora tendinta ca preturile pe piata futures sa fie mai mari decat cotatiile spot era nesustenabila; din acest motiv, rezervele se mentineau la cote ridi­cate, pentru ca titeiul putea fi cumparat imediat la un pret mai mic comparativ cu livrarile la termen; exista temerea ca daca acest trend se inverseaza, in sensul de a scadea cotatiile futures, stocurile ar putea inunda pia­ta provocand un colaps al preturilor - asa cum s-a intamplat in 1998.

Reducerea stocurilor. Solu­tia la temerile de mai sus a constat in reducerea stocurilor - OPEC a anuntat reduceri ale productiei de titei in octombrie si decembrie. Strategia a functionat, producand o reducere dramatica a stocurilor - 890.000 de barili pe zi in trimestrul patru al anului trecut si 30.000 de barili pe zi in primul trimestru al acestui an.

Au existat si alti factori care au contribuit la aceasta situatie: in ciuda cresterii pretului, cererea a continuat sa ramana constanta, mai ales in tarile producatoare de petrol; Statele Unite au trecut printr-o iarna relativ blanda, ceea ce a compensat un anotimp mai aspru in Europa; livrarile din statele din afara OPEC au continuat sa dezamageasca.

Brent versus WTI. Efectul acestor miscari asupra preturilor a fost derutant. Titeiul Brent a crescut de la 53,68 dolari pe baril in ianuarie, la 70 de dolari la sfarsitul lunii mai. Totusi, West Texas Intermediate (WTI) a crescut de la 54,4 dolari pe baril la numai 65 de dolari in aceeasi perioada. In mod normal, titeiul WTI este cotat mai sus decat cel Brant, iar aceasta evolutie neobisnuita poate fi explicata prin doi factori: 

1.   problemele din Nigeria: pierderea exporturilor nigeriene din cauza agi­ta­tiei din tara au dus la pierderea a 820.000 de barili pe zi in luna mai, ceea ce a crescut cererea pentru Brent.

2.   capacitatea de rafinare a SUA: Statele Unite au trecut prin reduceri majore si neasteptate ale capacitatii de rafinare - la un moment dat, in mai, cinci rafinarii importante se aflau in revizie. Asadar, WTI, care este extras din campuri petroliere mici din Texas, a inundat piata din partea sudica a SUA. 

Presiuni viitoare. Cresterea preturilor este confirmata si de presiunile care apar in piata contractelor futures. Tensiunea internationala care se mentine in jurul programului nuclear iranian a indus o serioasa tensiune in piata, mai ales dupa 23 mai, termenul acordat de catre Natiunile Unite Iranului. Raspunsul Teheranului a constat intr-o intensificare a programului.

Nigeria a alimentat si ea ingrijorarea, din moment ce sfarsitul alegerilor nu a adus o imbunatatire a situatiei interne - lucru pe care pietele internationale mizau.

Perspective. Exista doua directii posibile pana la sfarsitul acestui an. Prima scoala de gandire mizeaza pe faptul ca piata petrolului este balansata prin existenta unor stocuri suficiente. A doua teorie merge pe premisa ca s-au acumulat tensiuni in piata care, in absenta unei reactii din partea OPEC, vor duce la o presiune si mai mare asupra preturilor. Stocurile OPEC de titei si produse prelucrate se afla la niveluri ridicate, comparativ cu nivelurile ultimilor cinci ani. Totusi, nu exista niciun semn privind o reducere a cererii pana la sfarsitul anului. Agentia Internationala pentru Energie estimeaza ca OPEC va trebui sa livreze cu 2,3 milioane de barili pe zi mai mult, ceea ce, probabil, se va intampla. Dar exista doua probleme:

1.   reducerea capacitatilor de rezerva. O productie mai mare a OPEC va insemna o reducere a capacitatilor de rezerva, ceea ce va adauga cotatiilor futures o prima cauzata de ingrijorarile privind evolutiile geopolitice.

2.   cresterea cererii de benzina in SUA. Majorarea productiei de titei a OPEC nu va rezolva problema consumului american de benzina. Stocurile sunt relativ scazute pentru aceasta perioada, cand cererea creste datorita concediilor. In mai, stocurile se situau la niveluri reduse cu 12 milioane de barili in comparatie cu media pentru aceasta perioada. Aceasta a dus la cresterea marjelor rafinariilor si la majorarea preturilor la pompa.

 

 

 

 

 

 

Concluzie
Pana acum, strategia OPEC s-a dovedit a fi de succes in ceea ce priveste reducerea stocurilor care amenintau piata la sfarsitul anului 2006. Rezultatul a fost o crestere a preturilor si exista premise ca tendinta sa se pastreze. Pana unde vor creste depinde de abilitatea OPEC de a umple golurile create intre cererea mondiala si livrarile reduse din statele non-OPEC.