Andrei Caramitru vor­beşte repede, dar calm, folosind din când în când câte un termen financiar specific City‑ului londonez. Finanţist de formaţie, fiul cunoscutului actor Ion Caramitru conduce de aproape patru ani filiala locală a McKinsey România, dar a avut destul de puţine apariţii în media. MONEY EXPRESS a aflat povestea sa şi previziunile sale pentru 2011.

Andrei Caramitru a plecat din România în 1994, la 18 ani, şi a urmat studii universitare financiare la Geneva, Elveţia, pentru că, spune el, de mic i‑a plăcut matematica. „Când am plecat, era o situaţie nu prea grozavă în România. Deşi mulţi se plâng, sincer ţin minte ce era acum 20 de ani în România şi este mult mai bine“, spune Caramitru, care s‑a întors în ţara natală abia în 2007, un moment de maxim al euforiei economice. Drumul înapoi către România a fost lung. După terminarea facultăţii, a continuat studiile cu un master în matematici financiare, după care, în 1997, s‑a angajat la UBS, cea mai mare bancă elveţiană, unde a lucrat în investment banking. Mai târziu, prin 2000, a fost contactat de un „head hunter“ şi s‑a angajat la McKinsey&Company. „Într‑o primă fază am făcut parte din echipa de corporate finance a McKinsey la nivel european“, povesteşte Caramitru, care s‑a ocupat de fuziuni şi achiziţii în sectoare precum telecomunicaţii, media sau tehnologie.

După câţiva ani în care a călătorit în toate colţurile lumii – a lucrat în peste 18 ţări – a început să privească din nou spre Est. „România era o zonă relativ neacoperită“, spune el. Iar când McKinsey a deschis biroul din România, în 2007, nu exista o persoană mai potrivită pentru a‑l conduce. McKinsey România, care numără acum în jur de 30 de angajaţi, are printre clienţi o mare parte din multinaţionalele din România.

Cum se vede economia prin ochii acestor companii? Având drept clienţi cele mai mari companii de pe piaţă, consultantul a observat câteva schimbări care au început să se contureze odată cu criza şi care au devenit din ce în ce mai pregnante în 2010. „Cred că piaţa a început să se polarizeze puţin. Vedem firme care au început să se stabilizeze şi firme care vor dispărea“. Dispariţia unor companii neviabile nu este o catastrofă, ci ajustarea unor dezechilibre create în anii de boom. În definitiv, dincolo de falimente, România nu a trecut printr‑un şoc foarte mare ca urmare a crizei mondiale. „Ştiu că toată lumea are o viziune foarte pesimistă. Dar dacă stăm să comparăm ce s‑a întâmplat în România cu ce s‑a întâmplat în Asia, în criza din 1997–1998, la noi şocul a fost mult mai redus“, spune el. Atunci, în Asia, tot sistemul a fost afectat, multe bănci au dat faliment, multe companii au intrat în faliment iar monedele s‑au prăbuşit. „Or, la noi nu s‑a întâmplat nimic din toate astea. Putea să fie mult mai rău“, spune Caramitru, care crede că România a beneficiat mult de stabilitatea capitalului străin prezent pe plan local prin multinaţionale. „Multinaţionalele au adus câteva miliarde bune, capital de susţinere pentru filialele locale. Aceşti bani au ancorat mediul de afaceri destul de bine“, continuă el. El crede că pesimismul generalizat din România se autoalimentează pentru că nimeni nu încearcă să vadă mai departe de următoarele trei sau şase luni. „Am trecut de la un optimism nebun la un pesimism şi mai nebun acum“, spune el. Care sunt consecinţele? Incapacitatea de a face proiecte pe termen mediu şi lung, atât din partea Guvernului, dar şi a companiilor. Şi alungarea investitorilor străini. „Dacă noi nu ştim de ce să investim în România, cum putem să le cerem altora să investească?“, se întreabă retoric Caramitru. Pentru că nu ştie să se promoveze, România ratează oportunitatea de a profita de un context mondial pozitiv. „Lichiditatea este mare pe pieţele financiare, apetitul pentru risc este destul de mare, sunt fluxuri foarte mari de bani către pieţele emergente, însă către noi nu. Şi mi‑e teamă că nu reuşim să captăm banii aceştia care sunt în sistem şi că o să începem să ne relansăm când poate situaţia globală nu o să mai fie aşa de bună“, explică el.

Cum se pregătesc companiile pentru 2011? „Cred că lumea vede 2011 ca fiind un an de răscruce pentru multe companii. Partea bună e că nimeni nu are o perspectivă excesiv de pozitivă sau excesiv de negativă pentru 2011“, spune Caramitru, care a identificat patru tendinţe principale care vor modela mediul de afaceri în 2011. Foarte mulţi clienţi de‑ai McKinsey, spune el, se concentrează mai nou pe creşterea competenţelor. „Modul de a gândi businessul devine mult mai granular, mult mai fin. De la o abordare a pieţei simplistă – un fel de «emerging market logic», trecem la abordarea tipică a unei pieţe mai stabile şi mai mature“, explică el. O altă tendinţă este legată de finanţări. Caramitru este convins că vom vedea o creştere a finanţărilor în sistemul bancar. „Sunt convins de asta“, afirmă el. De unde va veni deblocarea? Pur şi simplu băncile se vor confrunta cu o compresie a veniturilor şi atunci vor fi obligate să împingă mai multă finanţare în piaţă şi dobânzile vor scădea. „Cred că va avea loc o deblocare a finanţărilor pentru anumite sectoare. Dar nu pentru toată lumea, doar pentru clienţii buni pentru că şi băncile devin mult mai atente“, afirmă Caramitru.

O a treia previziune, de data aceasta negativă, este că reducerea cheltuielilor va continua şi în 2011, ceea ce va însemna noi concedieri. „Diferenţa este că aceste tăieri au fost făcute până acum fără o schimbare fundamenală a modului de a lucra. Cred că foarte multe firme au început să regândească modelul de afaceri, iar tăierile de costuri nu vor mai fi făcute «top‑down» ca până acum“, mai spune el. O a patra tendinţă a anului 2011 şi probabil şi a lui 2012 vor fi tranzacţiile. „Cred că vom începe să vedem consolidări în diverse sectoare. Mulţi or să înceapă să facă exituri pentru că nu or să aibă încotro. Totuşi multe firme susţin pierderi substanţiale din 2009 încoace şi multe firme, chiar străine, au activităţi mult prea mici, care sunt nesustenabile“, mai spune Caramitru care crede că în continuare sunt prea multe bănci, prea multe firme de asigurări şi prea mulţi retaileri pe piaţa românească.

Citește mai mult în ediția de luna aceasta a MONEY EXPRESS