Valul de caldura trezeste ingrijorari cu privire la clima

Bilantul deceselor provocate de valul de caldura din iulie 2007 - aproximativ 500 de persoane in Ungaria si cateva zeci in Balcani, Grecia si Italia - este sub cifrele inregistrate in vara lui 2003, cand caldura a ucis aproximativ 20.000 de oameni. Atacul caldurii asupra Europei a produs o cascada de efecte intr-o regiune deosebit de vulnerabila la schimbarile de mediu: spitale supraaglomerate cu pacienti suferinzi de afectiuni cauzate de caldura (in special cele din Bulgaria si Romania), utilizarea excesiva a aparatelor de aer conditionat, care a dus la pene de curent in Atena, Bucuresti si alte orase balcanice, incendii forestiere, niveluri extrem de scazute ale apei.

Impactul macroeconomic. Temperaturile din iulie au atins 45 de grade Celsius, cele mai inalte inregistrate in regiune. Combinatia temperaturilor extreme cu seceta si penele de curent a dat o lovitura severa agriculturii din Romania, Ucraina, Moldova si Bulgaria, dar si turismului din Croatia si Grecia. Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru si Serbia sunt si ele vulnerabile in fata efectelor pe termen scurt ale crizei climatice regionale.

Schimbari de climat? Totusi, socurile macroeconomice provocate de schimbari climatice trec destul de rapid, judecand dupa crizele anterioare de gen din Europa, inclusiv canicula din 2003 si inundatiile devastatoare din 2002. O problema mai grava apare cu privire la capacitatea institutiilor europene (locale, nationale si supranationale) de a gestiona schimbarile climatice pe termen lung. Extremele meteorologice din alte parti ale Europei - ploile torentiale din centrul si sudul Angliei care au provocat cele mai grave inundatii din ultimii 60 de ani - au agravat anxietatea cu privire la managementul de mediu al UE.

Pe 29 iunie, Comisia Europeana a emis un Document Verde care subliniaza o serie de masuri pentru intarirea capacitatii UE de a face fata schimbarilor climatice. Acest document reitera angajamentul UE pentru reducerea sistematica si consistenta a emisiilor de gaze pentru a respecta obligatiile asumate prin Protocolul de la Kyoto si a adresa problema pe termen lung a incalzirii globale. Oficialii de la Bruxelles au admis public ca schimbarile climatice provocate de oameni sunt cauza recentelor temperaturi extreme si ca esecul in a raspunde rapid si agresiv incalzirii globale va provoca pagube economice uriase.

Dilemele politice de management ecologic si-au facut simtita rapid prezenta. La putin timp dupa publicarea documentului, sase state membre - Cehia, Estonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Slovenia - au ridicat obiectii formale la cotele de emisie de dioxid de carbon (CO2). Opozitia micilor state baltice nu va putea schimba hotararea Comisiei, care are sustinerea unor state membre mai vechi pentru reducerea emisiilor de CO2. Totusi, prezenta in acest grup a statelor central-europene bogate subliniaza tensiunile dintre managementul de mediu si dezvoltarea economica in noile state membre. Exigentele dezvoltarii economice frustreaza eforturile supranationale de a combate schimbarile climatice prin reducerea emisiilor de CO2 si alte masuri similare, care ameninta cresterea economica bazata pe consum intensiv de energie atat a noilor membri UE, cat si a statelor candidate. Depasirea acestei contradictii necesita o recunoastere a posibilitatilor de dezvoltare durabila a economiilor de tranzitie si investitii sporite in tehnologii ecologice.

Concluzie. Efectele ecologice, economice si asupra sanatatii provocate de valul de caldura recent au ridicat intrebari cu privire la eficacitatea institutiilor regionale in contextul unei volatilitati climatice crescande.