Francizele cinematografice destinate adolescenţilor se adresează unei pieţe, se știe, extrem de profitabile, cu fani dintre cei mai pasionali și devotaţi. Care este viitorul lor, în acest moment de inflexiune? Pentru a face un exerciţiu de anticipaţie, trebuie să aruncăm o privire asupra fenomenelor literare cu mari șanse la ecranizare. Mai toate, amplasate în lumi întunecate, violente, distopice.


Fenomenele cinematografice recente care au făcut furori pe piaţa tânără au pornit, mai întâi, de la romane bestseller. Dar, se știe, lucrurile bune și bănoase au un sfârșit, așa că, la final de 2012, Hollywoodul s‑a trezit și fără „Harry Potter“, și fără „Twilight“. Marile studiouri de film sunt din ce în ce mai disperate să găsească noua proprietate „hot“ cu care să acopere prăpastia generaţională. Cum filonul literar e esenţial în acest gen, am săpat ce‑am săpat și am descoperit câteva cărţi YA („young adult“) despre care se vorbește că ar putea deveni următoarele dinamite de box office. Câte dintre ele, oare, vor trece de așa‑numitul „iad al dezvoltării“ și vor reuși să vadă lumina ecranului? La urma urmei, secretul succesului nu e atât de simplu; nu toate cărţile care au avut succes în librăriile virtuale sau reale s‑au transformat automat în succese de multiplex.


„Miss Pe­re­gri­ne’s Home for Peculiar Children“
Această adaptare are toate șansele să iasă bine pentru că va fi opera scenaristei Jane Goldman, cea care a scris filme precum „X‑Men: First Class“. O oribilă tragedie de familie îl trimite pe mi­cu­ţul Jacob, în vârstă de șase ani, pe o insulă pustie din apropierea coastei Țării Galilor, acolo unde descoperă ruinele „casei domnișoarei Peregrine pentru copiii ciudaţi“. În timp ce explorează dormitoarele și coridoarele pără­site, Jacob se lămurește că micuţii erau ceva mai mult decât „ciudaţi“. Erau pe­riculoși de‑a dreptul, și nu degeaba erau ţinuţi pe o insulă pustie, în carantină. Şi, oricât de absurd ar suna, ei par a fi încă în viaţă. În forma tipărită, această fantezie sinistră era acompaniată de fotografii vintage obsedante și a reușit să încânte adulţii, adolescenţii și pe toţi cei cărora le plac aventurile frisonante. Există zvonuri că regizorul ar putea fi chiar Tim Burton, ceea ce ar putea însemna un come back pentru regele de odinioară al goticului cinematografic.


„Before I Fall“
Samantha Kingston moare într‑un accident... Dar se trezește în dimineaţa următoare forţată să retrăiască ultima zi a vieţii sale. Şi asta de șapte ori. O combinaţie, deci, de „Source Code“ cu „Groundhog Day“. Ea își dă seama că, dacă reușește să facă o schimbare cât de mică în șirul evenimentelor, ar putea rămâne în viaţă. Filmul se anunţă revigorant, pentru că în loc de personajele supernaturale avem unele reale, doar că într‑un context metafizic. Se spune că va fi regizat de Gina Prince‑Bythewood („The Secret Life of Bees“), dar încă nu se știe cine o va juca pe Samantha.


„Beautiful Creatures“
Doi adolescenţi din sudul profund al Americii sunt atrași unul de celălalt graţie unei conexiuni stranii și a unor secrete supranaturale. Regizorul Richard LaGravanese are un CV impresionant: e scenaristul nominalizat la Oscar al lui „The Fisher King“ și mai are în portofoliu filme ca „The Ref“, „The Horse Whisperer“ sau „The Bridges of Madison County“. În plus, distribuţia vehiculată e plină de nume grele – Viola Davis, Emma Thompson, Jeremy Irons – iar în rolurile principale îi avem pe foarte tinerii și talentaţii Jack O’Connell și Alice Englert. Un impediment ar putea fi că romanele sunt moderat de populare, ceea ce înseamnă că producătorii nu se pot baza pe un public deja format.


„Divergent“
Trilogia Veronicăi Roth (o scriitoare de doar 22 de ani) e amplasată în­tr‑un Chicago distopic, unde populaţia e împărţită în cinci facţiuni: Abnegaţia (din care fac parte cei ge­neroși), Candoarea (cei onești), Curajul (cei bravi), Amiciţia (cei prietenoși) și Erudiţia (cei inteligenţi). Beatrice Prior află că e potrivită pentru mai multe facţiuni și că trebuie să aleagă între a sta acasă cu familia și a‑și împlini destinul. Summit Entertainment, casa de film din spatele lui „Twilight“, deţine în acest moment drepturile.


„Blood Red Road“
Într‑un deșert postapocaliptic, o fată de 18 ani pe nume Saba pleacă în căutarea fratelui său răpit de un gangster local care intenţionează să‑l sacrifice. E evident că, post „Hunger Games“, ficţiunea de adolescenţi rămâne cantonată într‑un viitor similar de distopic. Era firesc, deci, ca romanul Moirei Young să fie repede achiziţionat de Hollywood: are acţiune intensă și o protagonistă puternică. Deși Ridley Scott s‑a arătat interesat, e puţin probabil că va avea timp să‑l facă, însă intenţia sa arată că materialul de bază are mari calităţi.


„Delirium“
În viitor, dragostea e calificată drept boală și toată lumea face o operaţie la 18 ani ca să îndepărteze posibilitatea unei contaminări. Totuși, chiar înainte să se opereze, tânăra Lena se îndrăgostește de un băiat care o ajută să fugă din oraș. Iată unul dintre cele mai comentate romane „young adult“ ale ultimilor ani, scris de Lauren Oliver, care are un „high concept“ irezistibil, suspans cât încape și un background catastrofic ce ar putea capitaliza de pe urma maniei „Hunger Games“. Şi să nu uităm de romanticul damnat, cu lipici la fete. „Delirium“ face parte dintr‑o trilogie; urmează „Pandemonium“ și „Requiem“.


„The Graveyard Book“
Inspirată de „Cartea Junglei“ a lui Rudyard Kipling, povestea îl are în centru pe Bod Owens, un băieţel crescut de fantome după ce familia i‑a fost ucisă de un misterios Jack. Neil Gaiman e unul dintre cele mai sonore nume din domeniul literaturii fantastice, iar ecranizările operelor sale – „Stardust“ și „Coraline“ – au prins bine la critică și moderat la public. Dar „Cartea cimitirului“ e una dintre cele mai aclamate și mai populare lucrări ale sale; e savuroasă, inteligentă, excitantă, inventivă. Ecranizată cum trebuie, ar putea capta imaginaţia copiilor. Gaiman plănuiește un sequel de ceva vreme, dar e extrem de ocupat, așa că fanii ar putea fi dezamăgiţi că nu va exista o urmare imediată.


„Ender’s Game“
Într‑un viitor unde Pământul poartă un război cu o specie extraterestră necunoscută, niște copii, printre care și Ender, cel care dă titlul romanului, sunt trimiși pe orbită ca să se antreneze pentru a deveni soldaţii viitorului. Romanul lui Orson Scott Card e una dintre cele mai îndrăgite capodopere moderne de anticipaţie și studioul de film Summit speră ca filmul să facă pentru fanii inveteraţi SF ce‑a făcut „Twilight“ pentru adoratorii de vampiri. Filmul va fi regizat de Gavin Hood („Wolverine“) și produs de artizanii „Star Trek“, Alex Kurtzman și Bob Orci. Din lotul tânăr al distribuţiei fac parte Asa Butterfield, starul lui „Hugo“, și Abigail Breslin („Little Miss Sunshine“), iar printre consacraţi se numără Harrison Ford, Ben Kingsley și Viola Davis. Întrebarea e dacă adulţii vor dori să vadă un film în care principalele personaje sunt doar copii. E drept că a funcţionat cu „Harry Potter“, dar acesta era un fenomen literar deja consacrat.


„Heist Society“
O tânără dintr‑o familie de spărgători și de hoţi de pisici e atrasă din nou în afacerea de familie, atunci când tatăl ei e acuzat că a furat preţioasa colecţie de artă a unui gangster. Cu toate că directorii de studiouri cu puţină imaginaţie au reacţionat la explozia ­„young adult“ aprobând toate proiectele cu vampiri nubili, există și alte surse literare bune de explorat, iar Drew Barrymore a avut ochi pentru asta. „Heist Society“ e scris de Ally Carter și este, în principal, un soi de „Ocean’s Eleven“ pentru adolescenţi. Carter a terminat deja o urmare, iar regizoarea Barrymore a arătat cu „Whip It“, filmul ei de debut, că știe să spună o poveste despre fete excentrice într‑o manieră eliberată de clișee.


„The Knife of Never Letting Go“
Todd Hewit a rămas singurul copil într‑o așezare fără femei, unde bărbaţii își aud unul altuia gândurile cărora le spun „zgomote“. După ce evadează din sat, descoperă o fată capabilă să creeze tăcere. Romanul lui Patrick Ness este, încă de la publicarea lui în 2008, unul dintre cele mai faimoase ale genului, primul din trilogia „Chaos Walking“, continuată cu „The Ask and the Answer“ și „Monsters of Men“. Ca și „Hunger Games“, este amplasat într‑un viitor sumbru unde un rege sinistru conduce prin legi crude. Casa de film Lionsgate deţine drepturile și speră să facă bani cu ele, odată ce „Hunger Games“ va deveni o franciză faimoasă. „The Knife...“ are toate șansele să creeze o nouă mitologie, fiind un roman bogat în personaje, sobru și brutal.


„Larklight“
Într‑o Anglie victoriană dintr‑un univers paralel, în care omenirea a explorat spaţiul timp de un secol, Pământul e atacat de o rasă extraterestră, fapt care‑i forţează pe Art și pe Myrtle Mumby să plece într‑o expediţie pentru a‑și salva tatăl. Philip Reeve e unul dintre cei mai aclamaţi scriitori de „ficţiune tânără“ (seria sa, „Mortal Engines“, este dezvoltată în acest moment de Peter Jackson), iar trilogia „Larklight“ promite să arate uluitor pe ecran, mai ales că e dublată de o veritabilă colecţie de talente: Steven Knight, scenaristul de la „Eastern Promises“, și Tomas Alfredson, regizorul lui „Tinker Tailor Soldier Spy“ și „Let the Right One In“.


„The Mortal Instruments: City of Bones“
O adolescentă obișnuită din New York descoperă că este ultimul descendent al „Vânătorilor de umbre“, o socie­tate secretă care se luptă cu demonii. Ea se îndrăgostește de Jace, un alt luptător. Seria scrisă de Cassandra Clare a devenit unul dintre fenomenele cele mai populare de după „Twilight“, așa că filmul se află în pregătiri de ceva timp şi se pare că va fi regizat de Harald Zwart („Karate Kid“). În rolurile principale îi vom vedea pe Lily Collins și pe Jamie Campbell Bower. Foarte multă lume crede în succesul acestei trilogii pentru că, spre deosebire de „Twilight“, are potenţialul să atragă cel puţin la fel de mulţi băieţi ca și fete.


„The Scorpio Races“
O dată pe an, micuţa insulă Thisby este cotropită de cai marini ce devorează oameni și, de fiecare dată, locuitorii încearcă să îmblânzească bestiile și să se întreacă în terifiantele „Curse ale scorpionului“. Doi adolescenţi, Sean și Puck, se antrenează pentru aceste lupte și încep să se simtă atrași unul de altul. Inspirat de un basm celtic, romanul lui Maggie Steifvater a primit recenzii favorabile și s‑a vândut bine, așa că producătorul David Katzenberg n‑a pierdut vremea și a cumpărat drepturile pentru Warner Bros. Premisa promite un amestec rafinat de dragoste și de fiori, plus posibilitatea unor efecte speciale năucitoare.


„The Seventh Son“
În Anglia medievală populată de creaturi supranaturale, tânărul Tom, „cel de‑al șaptelea fiu al celui de‑al șaptelea fiu“, e luat sub aripă de legendarul Spook ca să înveţe cum să se lupte cu vrăjitoarele necruţătoare.
„Cronicile Wardstone“ ale lui Joseph Delaney sunt în lucru la Warner Bros. de ceva timp și se vorbește despre viitoarele ecranizări ca de o înlocuire pentru franciza „Harry Potter“. Regizorul Sergei Bodrov („Mongol“) a fost numit la cârma lor, iar distribuţia e și ea impresionantă: Ben Barnes în rolul principal, alături de Jeff Bridges, de Julianne Moore în rolul antagonistei și de Alicia Vikander. Seria de romane a ajuns deja la numărul opt, așa că se poate conta pe un fanbase important.