Decizia de marţi a British Petroleum (BP) de a închide conducta de petrol Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) ce traversează Georgia "n-a fost deloc în dezavantajul lui Putin cel Groaznic. Dimpotrivă, a fost unul dintre scopurile incursiunii militare dincolo de graniţă", comentează Washington Post.

"Putin înţelege mai bine ca oricine că petrolul şi gazele sunt sursa reafirmării Rusiei ca putere economică şi militară, precum şi a controlului său asupra guvernului rus şi asupra unor sectoare cheie din economie. Petrolul şi gazele aduc banii care permit menţinerea unei armate puternice ruse, pe lângă un vast aparat intern de securitate şi a unei reţele de întreprinderi controlate de guvern care permit preşedintelui transformat în premier să deţină controlul asupra puterii politice şi economice", arată cotidianul american.

Washington Post trece în revistă istoria conductei BTC care traversează Georgia, aducând petrol din Azerbaidjan în Europa, via Turcia. Acordul privind construirea BTC a fost semnat în 1999, tocmai când Putin venea la putere. Prin acest acord, Azerbaidjanul, care până atunci depindea de conductele ce tranzitează Rusia, a reuşit să exporte petrolul direct, via Georgia, către portul turc Ceyhan aflat la Marea Mediterană.

"Controlul asupra reţelei de conducte care leagă fostele republici sovietice de Occident i-a permis Rusiei să preia o mare parte profiturile pe care aceste ţări le obţineau din vânzarea de petrol şi gaze. Dar odată cu apariţia BTC, susţinută activ de guvernele eurpene şi SUA, Rusia urma să-şi piardă controlul monopolist, deschizând calea companiilor occidentale de a face investiţii de miliarde de dolari în statele caucaziene bogate în resurse energetice", explică Washington Post.

După ce BTC a fost dată în funcţiune, oficialii occidentali au început să facă tatonări pentru o conductă paralelă, Nabucco, care ar fi adus în Europa gazul din Azerbaidjan, dar şi din Turkmenistan, ţară cu unele dintre cele mai mari rezerve de gaz din lume.

"Cu timpul, majoritatea eforturilor lor s-au concentrat pe un proiect în valoare de 12 miliarde de dolari cunoscut sub numele de Nabucco, care ar fi transportat gazul caspic via Georgia, Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria, ajungând la un terminal energetic în apropiere de Viena. Europa este deja dependentă energetic de Rusia, importând din această ţară o pătrime din gazele naturale consumate, dependenţă ce ar urma să crească în viitor prin construirea unei conducte directe prin Marea Baltică ce va lega Germania de Rusia. Liderii europeni erau aşadar nerăbdători să găsească surse alternative pentru a importa gaze naturale, mai ales după ce în iarna lui 2006, Rusia a întrerupt livrările de gaz după o dispută cu Ucraina", aminteşte cotidianul american.

"Nabucco a devenit o prioritate şi pentru Departamentul de Stat al administraţiei Bush - în special pentru Matt Bryza, un adjunct al subsecretarului de stat şi C. Boyden Gray, un apropiat al familiei Bush, numit trimis special pentru energie în spaţiul eurasiatic şi care a început să curteze activ liderii din Azerbaidjan", relatează Washington Post.

"Putin, în mod corect, a privit Nabucco ca făcând parte dintr-o campanie mai amplă condusă de Washington de a izola Rusia şi de a limita expansiunea imperiului său energetic. Prin Gazprom, monopolul de stat rus, Putin a lansat propria sa contraofertă numită South Stream, meintă să transporte gazul din Caucaz. Brusc, ruşii au oferit Turkmenistanului şi Azerbaidjanului un preţ mult mai mare decât cel oferit până atunci, cu scopul de a asigura contracte pe termen lung. De asemenea, au obţinut un acord cu compania italiană Eni, pentru a construi conducta (South Stream - n.r.) prin Marea Neagră către Europa, urmând să ajungă la acelaşi terminal austriac ca Nabucco. Oficialii ruşi au oferit condiţii foarte favorabile ţărilor tranzitate, astfel încât au obţinut acordul Bulgariei, Serbiei şi Ungariei", scrie cotidianul american.

Washington Post remarcă faptul că unii experţi au considerat Nabucco ca fiind mai degrabă "un vis al diplomaţilor" decât un proiect viabil economic, deoarece promotorii acestui proiect n-au reuşit să semneze acorduri de furnizare şi de tranzit.

"Acum, cu această incursiune militară de succes, Rusia a ridicat dubii serioase în mintea investitorilor şi creditorilor occidentali că o nouă conductă prin Georgia ar fi în siguranţă de atacuri şi de controlul Kremlinului", remarcă Washington Post.

"Ni s-a amintit din nou că Vladimir Putin nu are nici o reţinere în a sacrifica statul de drept şi părerea bună a celorlaţi pentru a proteja imperiul rus şi monopolul său energetic. Tehnicile folosite pentru a îngenunchea Georgia, chiar dacă mult mai letale şi distructive, sunt aceleaşi cu cele utilizate de Putin pentru a reduce la tăcere opoziţia şi pentru a expropria companiile energetice Yukos, Shell şi BP", consideră cotidianul american.

Chiar dacă nu pot interveni militar, SUA ar trebui măcar să blocheze accesul companiilor ruse pe pieţele de capital occidentale, extinderea reţelei de conducte ruse în Vest sau cumpărarea de companii occidentale.

"Vladimir Putin crede că a privit în sufletul Vestului şi a descoperit că avem nevoie mai mult de el decât are el de noi. Trebuie să-l convingem de contrariu", conchide cotidianul american.


Sursa: NewsIn