Zece ţări sunt trimise în faţa justiţiei europene pentru că nu au recunoscut calificările româneşti
Publicat la 07.05.2008, 06:48:01
Potrivit unui comunicat al Executivului european, Comisia a decis să trimită Portugalia şi Regatul Unit la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) pentru că nu au informat Comisia în legătură cu măsurile luate pentru implementarea Directivei 100 din 2006 a CE, document ce prevede adaptările tehnice aduse directivei referitoare la calificările profesionale, astfel încât să se ţină cont de aderarea României şi Bulgariei la UE la 1 ianuarie 2007.
Directiva respectivă actualizează, printre altele, lista de calificări profesionale care beneficiază de recunoaştere autormată prin adăugarea calificărilor corespunzătoare din România şi Bulgaria.
Termenul-limită pentru transpunerea Directivei 100/2006 a expirat la 1 ianuarie 2007. Aşa cum a fost cazul şi cu alte opt state membre (Austria, Belgia, Cipru, Franţa, Grecia, Irlanda, Luxemburg şi Spania), care au fost trimise în faţa CEJ în aprilie 2008, Portugalia şi Marea Britanie încă nu au efectuat transpunerea legislativă a tuturor prevederilor directivei, arată Comisia Europeană.
Atât timp cât Directiva nu este implementată în legislaţia naţională, cetăţenii români şi bulgari riscă să treacă prin proceduri birocratice inutile şi îndelungate înainte de a-şi putea exercita dreptul de a munci oriunde în Uniunea Europeană, iar potenţialii clienţi ai serviciilor unor asemenea profesionişti ar putea fi privaţi de oportunitatea de a beneficia de pe urma expertizei lor, arată Comisia Europeană.
Directiva în cauză enumeră o serie de calificări care beneficiază de recunoaştere automată în spaţiul UE, odată ce au fost obţinute în România şi Bulgaria, după ce aceste ţări au aderat la Uniune. Profesiile în chestiune variază de la medici specialişti la avocaţi sau marinari.
Catherine Bunyan, ofiţer de presă al CE, declara pentru NewsIn la începutul lunii aprilie, când au fost trimise în faţa CEJ primele opt state, că nu au mai existat asemenea cazuri în trecut, cu celelalte noi state membre care au aderat în 2004.
Procesul la CEJ ar putea dura doi ani de zile, existând posibilitatea ca, între timp, ţările să-şi modifice legislaţia. "Obiectivul acestui exerciţiu este de a face presiuni pentru ca ţările să implementeze directiva, chiar şi înainte ca CEJ să formuleze un verdict. În general, aşa se întâmplă. Procesele la CEJ sunt lente, chiar şi până documentele ajung la Curte durează, ele trebuie puse într-un anumit format, studiate de avocaţi etc. Iar apoi, procedurile durează până la doi ani", a explicat Bunyan.
Comisia Europeană a demarat procedura de încălcare a Tratatului (infringement) în 2007, trimiterea cazului la CEJ fiind etapa finală a procedurii. "Totul e acum în mâinile Curţii", a spus ofiţerul de presă. Bunyan a precizat că nu a existat o plângere din partea unor români sau bulgari care s-au lovit de aceste obstacole, Comisia demarând procedura automat după ce statele respective nu au implementat Directiva 2006/100.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.



