Comisia Europeană inițiază proceduri de infringement împotriva României în domeniul mediului,energiei, climei şi protecţia naturii, , conform unor informări ale Bruxelles-ului.

Comisia a solicitat României să își respecte angajamentele de reducere pentru mai mulți poluanți atmosferici, astfel cum impune Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva privind plafoanele naționale de emisie” sau „Directiva NEC”).

Directiva NEC stabilește angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți, care trebuie îndeplinite de fiecare stat membru în fiecare an între 2020 și 2029, precum și reduceri mai ambițioase începând cu 2030. Se solicită statelor membre să instituie programe naționale de control al poluării atmosferice (PNCPA) pentru a arăta modul în care vor fi îndeplinite aceste angajamente de reducere. Pactul verde european, care vizează reducerea la zero a poluării, pune accentul pe reducerea poluării aerului, unul dintre principalii factori care afectează în mod negativ sănătatea umană.

Comisia a analizat inventarele naționale de emisii pentru mai mulți poluanți prezentate de statele membre în 2022 (care reflectă emisiile din 2020). Cele 14 state membre menționate mai sus nu și-au îndeplinit angajamentele privind unul sau mai mulți poluanți vizați de Directiva NEC. În plus, întrucât măsurile prevăzute în PNCPA ale majorității acestor state membre nu au asigurat îndeplinirea angajamentului de reducere a emisiilor pentru unul sau mai mulți poluanți, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a limita emisiile anuale generate de om, astfel cum se prevede în directivă. Amoniacul (provenit din sectorul agricol) este poluantul în legătură cu care majoritatea acestor state membre nu își respectă obligațiile. 

Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere României dar și a altor 13 state, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

România trebuie să își pună la punct rețeaua Natura 2000

Comisia solicită României [INFR(2019)2138] să asigure o protecție adecvată a habitatelor și a speciilor de interes pentru UE prin desemnarea siturilor Natura 2000, astfel cum se prevede în Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE). Statele membre s-au angajat să dezvolte o rețea europeană Natura 2000 coerentă.

Directiva Habitate impune statelor membre să propună Comisiei situri adecvate de importanță comunitară (SIC) și obligă țările UE să protejeze și să readucă la un stadiu corespunzător de conservare habitatele care joacă un rol vital pentru biodiversitate. De asemenea, atât Pactul verde european, cât și Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 indică faptul că este crucial ca UE să oprească pierderea biodiversității. Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2019, cu privire la neîndeplinirea obligației sale de a asigura o protecție adecvată a habitatelor și a speciilor de interes pentru UE prin desemnarea siturilor Natura 2000.

România nu a propus încă toate siturile pe care ar fi trebuit să le propună, iar cele pe care le-a propus nu includ în mod adecvat diversele specii și tipuri de habitate care necesită protecție. În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Raport incomplet cu privire la îndeplinirea obiectivelor de eficiență energetică

De asemenea, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere a României [INFR(2022)2166] pentru că nu a prezentat un raport complet, în cadrul guvernanței uniunii energetice și a acțiunilor climatice, cu privire la îndeplinirea obiectivelor lor de eficiență energetică pentru 2020. Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice stabilește cerința ca statele membre să prezinte Comisiei, până la 30 aprilie 2022, un raport cu privire la îndeplinirea obiectivelor lor de eficiență energetică pentru 2020, stabilite în Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică. Regulamentul privind guvernanța mai prevede ca, până la același termen, statele membre să raporteze despre obiectivele lor privind ponderea energiei din surse regenerabile în 2020, astfel cum se prevede în Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

România trebuie să notifice evaluări cuprinzătoare privind cogenerarea de înaltă eficiență

De asemenea, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere României [INFR(2022)2161], prin care îi solicită să respecte Directiva privind eficiența energetică [Directiva 2012/27/UE. În special, statele membre ar trebui să dezvolte o infrastructură eficientă de încălzire și răcire și/sau să permită dezvoltarea cogenerării de înaltă eficiență și utilizarea încălzirii și răcirii din căldura reziduală și din surse regenerabile de energie. Statele membre trebuie să efectueze și să prezinte Comisiei o evaluare cuprinzătoare a potențialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a încălzirii centralizate eficiente. Evaluarea cuprinzătoare trebuie actualizată o dată la cinci ani și notificată Comisiei. Până în prezent, Polonia și România nu au comunicat o evaluare actualizată până la termenul de 31 decembrie 2020. Cele două state membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită avize motivate.

România nu îndeplinește anumite obligații prevăzute în Regulamentul privind diseminarea conținutului online cu caracter terorist

Comisia a decis astăzi, 26 ianuarie, să trimită scrisori de punere în întârziere unui număr de 22 de state membre – Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Finlanda și Suedia – pentru neîndeplinirea anumitor obligații prevăzute în Regulamentul privind diseminarea conținutului online cu caracter terorist, cum ar fi: obligația de a desemna autoritatea sau autoritățile însărcinate să emită ordine de eliminare a conținutului și de a notifica Comisiei aceste autorități; obligația de a numi un punct de contact public și de a stabili norme și măsuri privind sancțiunile aplicabile în caz de neîndeplinire a obligațiilor legale.

Faptul că în continuare pe site-urile web există conținut cu caracter terorist reprezintă un risc grav pentru cetățeni și pentru societate în ansamblul său. Teroriștii utilizează în mod abuziv internetul pentru a-și difuza mesajele menite să intimideze, să radicalizeze, să recruteze și să faciliteze săvârșirea de atacuri teroriste.

Recentele atacuri teroriste comise pe teritoriul UE, cum ar fi cel foarte recent de la Bratislava din 12 octombrie 2022, ne reamintesc fără echivoc rolul pe care conținutul online cu caracter terorist îl joacă în planificarea și desfășurarea unor astfel de atacuri. Pentru a combate această amenințare, Comisia Europeană a prezentat o serie de măsuri și inițiative voluntare și legislative menite să contribuie la atenuarea amenințării teroriste.

Combaterea diseminării conținutului online cu caracter terorist

Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist oferă un cadru juridic care garantează faptul că furnizorii de servicii de găzduire, care pun conținutul utilizatorilor la dispoziția publicului, combat utilizarea abuzivă a serviciilor lor pentru diseminarea de conținut online cu caracter terorist. Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist se aplică de la 7 iunie 2022. Furnizorii de servicii de găzduire sunt obligați să elimine conținutul cu caracter terorist în termen de o oră de la primirea unui ordin de eliminare din partea autorității unui stat membru și să ia măsuri atunci când platformele lor sunt expuse la conținut cu caracter terorist.

Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist se aplică tuturor furnizorilor de servicii de găzduire care își oferă serviciile pe teritoriul UE, inclusiv furnizorilor de platforme de comunicare socială, de servicii de partajare de materiale video, de imagini și de materiale audio. Regulamentul prevede obligația ca furnizorii care sunt expuși la conținut cu caracter terorist să adopte măsuri specifice, prevede sancțiuni pentru încălcări și include garanții solide pentru protejarea drepturilor fundamentale, în special a libertății de exprimare și de informare. Regulamentul conține, de asemenea, cerințe clare privind acordarea de compensații utilizatorilor, precum și privind întocmirea unor rapoarte anuale de transparență de către furnizorii de servicii de găzduire și de către autoritățile naționale competente.

Potrivit Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist, statele membre trebuie să desemneze o autoritate responsabilă, care să aibă atribuții și resurse adecvate, inclusiv un punct de contact. Statele membre trebuie să se asigure că se aplică sancțiuni atunci când furnizorii de servicii de găzduire nu își respectă obligațiile care le revin în temeiul Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist; valoarea sancțiunilor financiare poate ajunge până la 4 % din cifra de afaceri globală a furnizorului de servicii de găzduire. Statele membre trebuie să comunice Comisiei măsurile pe care le-au adoptat pentru a-și îndeplini aceste obligații de a desemna autoritățile responsabile și de a adopta norme în materie de sancțiuni. În absența unui cadru solid de punere în aplicare, obiectivul Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist ar fi compromis. Scopul deciziei adoptate astăzi este de a asigura faptul că statele membre în cauză își adaptează normele naționale cât mai curând posibil la legislația UE.

Statele membre vizate au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Context

În 2015, Comisia a lansat Forumul UE pentru internet pentru a consolida cooperarea voluntară dintre statele membre și platformele de internet. Forumul permite, pe de o parte, schimbul de opinii cu privire la tendințele și evoluția utilizării internetului de către teroriști, iar, pe de altă parte, combaterea abuzului sexual online asupra copiilor.

Angajamentul de a combate terorismul, împreună cu criminalitatea organizată și criminalitatea informatică, a fost confirmat în Strategia UE privind o uniune a securității pentru perioada 2020-2025. Agenda privind combaterea terorismului, prezentată în decembrie 2020, a pus, la rândul său, accentul pe prevenirea radicalizării online și offline, inclusiv prin prezentarea unei propuneri de regulament privind conținutul online cu caracter terorist. Acest lucru a dus la adoptarea Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist de către legiuitorul UE la 29 aprilie 2021.

Pentru a detecta, a investiga și a combate conținutul cu caracter terorist pe internet, inclusiv pe platformele de comunicare socială, Unitatea UE de semnalare a conținutului online (EU IRU) dezvoltă o platformă a UE privind conținutul ilegal online (PERCI), un sistem unic care conectează toate statele membre cu scopul de a facilita introducerea de semnalări și emiterea de ordine de eliminare a conținutului. Toate statele membre au convenit să utilizeze acest sistem pentru a facilita punerea în aplicare a Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist. PERCI va permite coordonarea și schimbul de informații în timp real, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, și va facilita transmiterea de rapoarte de transparență cu privire la activitățile care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist.