Datele comerciale şi documentele analizate de CNBC arată că Moscova se aprovizionează cu un număr crescut de semiconductori şi alte tehnologii occidentale avansate, prin ţări intermediare precum China.
În 2022, Rusia a importat tehnologii semiconductoare în valoare de 2,5 miliarde de dolari, în creştere faţă de 1,8 miliarde de dolari în 2021.
Semiconductorii şi microcipurile joacă un rol crucial în războiul modern, alimentând o gamă largă de echipamente, inclusiv drone, radiouri, rachete şi vehicule blindate.
Într-adevăr, Institutul KSE, un centru de analize la Şcoala de Economie din Kiev, a analizat recent 58 de piese de echipament militar rusesc esenţial recuperate de pe câmpul de luptă al Ucrainei şi a găsit peste 1.000 de componente străine, în principal tehnologii occidentale de semiconductori.
Multe dintre aceste componente sunt supuse controalelor la export. Dar, potrivit analiştilor cu care a vorbit CNBC, rutele comerciale complicate prin China, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi în alte părţi înseamnă că încă intră în Rusia, adăugându-se la stocurile de dinainte de război ale ţării.
”Rusia este încă capabilă să importe toate componentele esenţiale necesare, produse în Occident, pentru armata sa”, a spus Elina Ribakova, cercetător principal la Institutul Peterson pentru Economie Internaţională şi unul dintre autorii raportului KSE Institute.
”Evitarea sancţiunilor este surprinzător de neplăcută în acest moment”, a adăugat ea.
Lanţuri de aprovizionare tulburi
Nu toate tehnologiile avansate sunt supuse sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei. Multe sunt numite articole cu dublă utilizare, ceea ce înseamnă că au aplicaţii atât civile, cât şi militare şi, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al controalelor vizate la export.
Un microcip poate avea aplicaţii atât într-o maşină de spălat, cât şi într-o dronă, de exemplu. Cu toate acestea, multe dintre aceste produse provin din naţiunile occidentale cu interdicţii mari de comerţ împotriva Moscovei şi, în special, a armatei sale.
Toate articolele de origine americană, cu excepţia alimentelor şi medicamentelor, au interzis să ajungă în armata Rusiei.
În studiul KSE, mai mult de două treimi din componentele străine identificate în echipamentele militare ruseşti provin în cele din urmă de la companii cu sediul central în SUA, altele provenind de la aliaţii ucraineni, inclusiv Japonia şi Germania.
CNBC nu a putut verifica dacă companiile implicate cunoşteau destinaţia finală a mărfurilor lor.
Autorităţile elveţiene au spus că lucrează cu firme pentru ”educarea lor cu privire la steagurile roşii”, în timp ce purtătorii de cuvânt ai guvernelor din celelalte ţări citate nu au răspuns imediat unei cereri de comentarii.
Separat, un studiu al Royal United Services Institute a constatat că armata Rusiei foloseşte peste 450 de tipuri diferite de componente de fabricaţie străină în cele mai moderne 27 de sisteme militare ale sale, inclusiv rachete de croazieră, sisteme de comunicaţii şi complexe de război electronic.
Multe dintre aceste piese sunt fabricate de companii americane binecunoscute care creează microelectronice pentru armata SUA.
”De-a lungul deceniilor, sistemele şi tehnologiile de înaltă tehnologie non-ruse au devenit mai avansate şi au devenit cu adevărat standarde industriale şi globale. Aşadar, armată rusă, precum şi economia sa civilă, au devenit dependente”, a spus Sam Bendett, consilier la Centrul pentru Analize Navale.
Aplicarea pe scară largă a unor astfel de tehnologii au făcut să se împletească în lanţurile globale de aprovizionare şi, prin urmare, să fie mai greu de controlat.
Între timp, sancţiunile împotriva Rusiei sunt în mare măsură limitate la aliaţii occidentali ai Ucrainei, ceea ce înseamnă că multe ţări continuă să facă comerţ cu Rusia.
”Este dificil să împiedici microelectronica strict civilă să treacă graniţele şi să aibă loc în comerţul global. Şi de asta profită industria rusă, precum şi armata rusă şi serviciile sale de informaţii”, a spus Bendett.
Creşterea comerţului Rusia-China
Aceste fluxuri comerciale pot fi dezordonate. De obicei, un transport poate fi vândut şi revândut de mai multe ori, adesea prin intermediul unor afaceri legitime, înainte de a ajunge în cele din urmă într-o ţară intermediară neutră, unde poate fi apoi vândut Rusiei.
Datele sugerează că China este de departe cel mai mare exportator către Rusia de microcipuri şi alte tehnologii care se găsesc în articole cruciale de pe câmpul de luptă.
Vânzătorii din China, inclusiv Hong Kong, au reprezentat mai mult de 87% din totalul importurilor de semiconductori din Rusia în trimestrul al patrulea al anului 2022, comparativ cu 33% în T4 2021.
Mai mult de jumătate (55%) dintre aceste bunuri nu au fost fabricate în China, dar în schimb produse în altă parte şi expediate în Rusia, prin intermediul intermediarilor din China şi Hong Kong.
”Acest lucru nu trebuie luat ca o surpriză, deoarece China încearcă cu adevărat să acumuleze şi să obţină profituri şi câştiguri pe baza faptului că Rusia este izolată economic”, a declarat Olena Iurcenko, consilier la Consiliul de Securitate Economică al Ucrainei.
Departamentul comercial al Chinei nu a răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la constatări, nici guvernul rus.
Între timp, Moscova şi-a crescut şi importurile din aşa-numitele ţări intermediare din Caucaz, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu, conform datelor comerciale naţionale.
Exporturile către Rusia din Georgia, Armenia şi Kârgâstan, de exemplu, au crescut în 2022, vehiculele, avioanele şi navele reprezentând o parte semnificativă a creşterii.
În acelaşi timp, exporturile Uniunii Europene şi ale Regatului Unit către aceste ţări au crescut, în timp ce comerţul lor direct cu Rusia a scăzut.
”Multe dintre aceste ţări chiar nu pot întrerupe anumite tipuri de comerţ cu Rusia, în special acele naţiuni care fie se învecinează cu Rusia, cum ar fi Georgia, de exemplu... precum şi naţiunile din Asia Centrală, care menţin o balanţă comercială foarte importantă cu Federaţia Rusă”, a spus Bendett.
Guvernele Georgiei, Armeniei şi Kârgâzstanului nu au răspuns solicitării CNBC de a comenta cu privire la creşterea comerţului.
Aplicarea sancţiunilor
Fluxurile comerciale în plină expansiune au determinat apeluri din partea aliaţilor occidentali fie să aducă mai multe ţări care să aplice sancţiuni, fie să aplice sancţiuni secundare anumitor entităţi care operează în acele ţări, în încercarea de a înăbuşi puterea militară a Rusiei.
În iunie 2023, Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de sancţiuni care include un instrument anti-eludare pentru a restricţiona ”vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul” de anumite bunuri şi tehnologii sancţionate către anumite ţări terţe care acţionează ca intermediari pentru Rusia.
Pachetul a adăugat, de asemenea, 87 de companii noi din ţări din China, Emiratele Arabe Unite şi Armenia, pe lista celor care sprijină direct armata Rusiei şi a restricţionat exportul a 15 articole tehnologice găsite în echipamentele militare ruseşti în Ucraina.
”Nu sancţionăm aceste ţări în sine. Ceea ce facem este să împiedicăm un produs deja sancţionat, care nu ar trebui să ajungă în Rusia, să ajungă în Rusia printr-o ţară terţă”, a declarat purtătorul de cuvânt al UE, Daniel Ferrie.
Cu toate acestea, unii sunt sceptici că măsurile merg suficient de departe, în special atunci când vine vorba de partenerii comerciali importanţi la nivel mondial.
″[Sancţiunile] pot funcţiona împotriva, să spunem, Armeniei sau Georgiei, care nu sunt mari parteneri comerciali pentru Uniunea Europeană sau pentru Statele Unite. Dar, când vine vorba, de exemplu, de China sau Turcia, acesta este un scenariu foarte puţin probabil”, a spus Iurcenko din Consiliul de Securitate Economică al Ucrainei.
Alţii spun că responsabilitatea revine în cele din urmă companiilor, care trebuie să facă mai mult pentru a-şi monitoriza lanţurile de aprovizionare şi pentru a evita ca bunurile lor să cadă în mâini greşite.
”Companiile însele ar trebui să aibă infrastructura pentru a o putea urmări şi a respecta controalele la export. Dacă avem anumite valori morale sau obiective de securitate naţională, nu putem să dăm [Ucrainei] cu o mână şi apoi să dăm Rusiei cu cealaltă”, a spus Ribakova.
