Statul român a investit aproape 400 milioane de lei pentru linia ferată care unește Gara de Nord din București cu Aeroportul Otopeni însă banii nu se justifică până în prezent pentru că trenurile sunt goale. Și pentru că interesul este foarte scăzut, companiile care operează pe această linie sunt subvenționate de către stat pentru a nu avea pierderi. Asta înseamnă bani și mai mulți cheltuiți de noi toți cu linia spre aeroport.
După aproape o jumătate de ani de la inaugurarea liniei Gara de Nord-Aeroportul Otopeni, reporterii Money.ro recurs la un experiment. Și anume, au mers de mai multe ori într-o singură zi pe această rută, utilizând automotoarele tuturor companiilor care operează, cu scopul de a vedea cât de pline sunt trenurile, ce condiții oferă garniturile și cum arată traseul, aspect foarte important pentru că o line ferată gară-aeroport ar trebui să fie folosită intens de călătorii străini care aleg să călătorească cu avionul la Otopeni.
Trenuri goale
Cea mai importantă constatare a fost aceea că aceste garnituri nu au călători. La cursa Regio Călători, de la ora 09.50 din Gara de Nord, din 13 mai, s-a urcat doar o singură persoană. ”Sunt goale trenurile. Asta e, mergem așa. Sperăm să dea drumul la avioane”, a spus șeful trenului într-o discuție cu reporterul Money.ro. Acesta a adăugat că în zilele de week-end e mai multă mișcare pentru că vin copii cu părinții, linia fiind o atracție de ultimă oră pentru cei mici. Și cursa de întoarcere, de la 10.31, a fost la fel de goală, în tren urcând două persoane.
Am continuat experimentul și în week-end. Așa este, puținii călători sunt părinți cu copii care se bucură de o plimbare cu trenul. ”Este o experiență plăcută pentru copii, mai ales că nu e aglomerat și costă foarte puțin. Nici nu ne așteptam să fie doar 2-3 persoane în tren”, ne-a spus o mămică ieșită la plimbare cu copiii sâmbăta trecută.
Citește și: METROREX insistă cu linia spre aeroport! Drulă nu e foarte încântat
Însă în cursul săptămânii e jale. Gol a fost și trenul Transferoviar Călători, de la 11.50 din Gara de Nord. ”În fiecare lună încasăm cam 6.000-7.000 de lei. Cu banii ăștia nu putem acoperi salariile, motorina etc. Noroc că suntem subvenționați. Trenul are 124 de locuri. Ar trebui să fie plin tot timpul ca să scoatem profit”, a declarat șeful trenului în discuția cu reporterul Money.ro. Asta înseamnă că lunar merg cu această companie 1.750 de persoane, adică 58 pe zi. Cum Transferoviar Călători are 10 curse pe zi, rezultă că nu sunt mai mult de 6 persoane într-un tren.
La CFR Călători situația e ceva mai bună, în sensul că au urcat 10-15 persoane la cursa de la ora 14.30 din Gara de Nord. Tot atâția au mers și cu cursa de întoarcere de la Otopeni. Și spre deosebire de celelalte societăți, la CFR au apărut călători cu trolere, semn că aceștia aveau conexiuni cu cursele aeriene.
Zilnic, există 70 de curse pe linia spre aeroport, inclusiv în timpul nopții. CFR Călători are 40 de curse, Regio Călători 20 și Transferoviar Călători 10. Un bilet costă 4 lei. Pe timp de zi, intervalul de succedere a trenurilor este de 40 de minute.
Inaugurarea căii ferate spre aeroport a avut loc în plină pandemie și într-o perioadă în care avioanele stau mai mult la sol, din lipsă de pasageri. Pentru că nu am avut o experiență de dinainte de pandemie cu calea ferată, e absolut imposibil de estimat ce impact are absența traficului aerian asupra transportului cu trenul.
În dreptul patinoarului lui Ion Țiriac s-a construit o stație, P.O. Patinoar. Chiar dacă aceasta a fost recepționată, încă nu este utilizată. Această stație poate reprezenta un punct de interes pentru locuitorii din Otopeni, care au ocazia să ajungă mult mai repede în București decât pe cale rutieră.
De altfel, această linie ar putea fi un experiment pentru dezvoltarea transportului din satele ilfovene către Capitală. S-ar putea face stații cu parcări pentru autoturisme, biciclete, etc, în care rezidenții din Corbeanca, Periș sau Otopeni ar putea veni cu mijloacele proprii de transport și ar lua trenul până la Gara de Nord. Astfel ar ajunge mult mai repede ăn centrul Bucureștiului și traficul ar fi ceva mai rezonabil în Capitală. Însă nu sunt parcări și nici stații, așa că oamenii din zonă nu au cum să folosească aceste trenuri care de fapt sunt construite pentru navetiști.
Experimentul ar fi relevant pentru dezvoltarea ulterioară a altor linii de acest fel, de exemplu proiectul trenului metropolitan al Bucureștiului. Primarul Nicușor Dan spune că trenul metropolitan al Capitalei, o centură feroviară a Bucureștiului, este „cel mai mare proiect pentru cea mai mare problemă a Capitalei” și ar avea o contribuție importantă la rezolvarea problemei traficului. Se vorbește despre opt tronsoane de cale ferată modernă în jurul Capitalei: Gara Obor – Chiajna – Gara de Vest (primul tronson), Gara de Nord / Basarab – Gara de Vest – Progresul (al doilea tronson), Gara de Vest – Stația Vasile Milea (al treilea tronson), Gara de Nord – Chitila – Scroviștea (al patrulea tronson), Gara Obor – Brănești – Islaz (al cincilea tronson), Gara de Nord – Chiajna – Grădinari (al șaselea tronson), Gara de Nord – Mogoșoaia – Grădiștea (al șaptelea tronson) și Gara de Nord – Săbăreni (al optulea tronson).
Având însă în față exemplul de la Otopeni, cât de folosite vor fi aceste trenuri? O astfel de investiție, evaluată la mai mult de jumătate de miliard de euro, este justificată? Nicușor Dan spune că Primăria Capitalei va colabora cu Ministerul Transporturilor, cu Consiliul Județean Ilfov și cu primăriile mai multor localități învecinate Capitalei pentru acest proiect. În acest context, punem întrebarea: Nu cumva o asemenea desfășurare de forțe și o sumă atât de mare ar putea duce la un rezultat asemănător cu cel de la Otopeni?
Garnituri second-hand
Revenind la experimenul Money.ro, prima constatare a fost aceea că garniturile sunt goale. A doua este că automotoarele nu sunt noi. Regio Călători utilizează un automotor X 72505 diesel, produs de Alstom, precum cele folosite de compania națională de transport călători pe cale ferată din Franța. Automotorul este cea mai nouă achiziție a Regio Călători. Interiorul este curat, confortabil iar unul dintre vagoane are chiar mese care pot fi folosite pentru un laptop, de exemplu.
Automotorul Regio Călători are suspensii bune și punctează la capitolul scări retractabile pentru că ferește călătorul de pericolul ce apare la coborâre/urcare, cu acel gol dintre tren și peron.
Biletul de 4 lei se poate cumpăra de la casa de bilete Regio Călători din Gara de Nord, online sau din tren. Nu există încă un automat de vânzare de bilete.
Automotorul Transferoviar Călători este un model DH2, cunoscut sub denumirea Wadloper. Acesta este fabricat la uzina Düwag pentru Neederlandse Spoorwegen între 1981 și 1983, pentru căile ferate din nordul Olandei. Practic, este cel mai vechi dintre cele utilizate de companiile care rulează pe ruta Gara de Nord-Aeroportul Otopeni. De altfel, acest aspect este vizibil fără prea multe eforturi. Scaunele poartă semnele trecerii timpului pentru că de multe ori culoare originală s-a schimbat. Transferoviar Călători primește două bile albe pentru că a amenajat un automat de vânzare de bilete și pentru că materialul rulant este silențios. Dar primește și o bilă neagră pentru că scările sunt destul de abrupte și destul de greu de utilizat de foarte multe persoane.
Ca și în cazul Regio Călători, și aici se pot cumpăra bilete din tren. De asemenea, există acel automat de pe peronul gării.
CFR Călători utilizează automotoarele Siemens SR 20-D, care sunt și cele mai moderne dintre toate garniturile de pe ruta Gara de Nord-Aeroportul Otopeni. Interiorul este curat și foarte luminat pentru că ferestrele sunt largi. O problemă mare este la urcare/coborâre pentru că nu există scară să acopere golul dintre peron și tren. Biletele se pot cumpăra de la casele de bilete și online.
Priveliști sumbre
Traseul dintre gară și aeroport nu este unul care să creeze multe satisfacții călătorilor. Pe geam se pot zări gunoaie, clădiri în paragină, garduri vopsite în tot felul, cisterne de carburanți, linii abandonate și cotropite de vegetație etc. În zona de linie construită de la zero, adică ultimii trei kilometri de dinaintea gării de la Otopeni, peisajul este puțin diferit în sensul că dispar gunoiele, dărâmăturile și vegetația neîngrijită. Linia trece pe lângă patinoarul lui Ion Țiriac, traversează DN1 și cei norocoși pot zări un avion în plină aterizare, nu la foarte mare distanță.
Pe linia gară-aeroport, trenurile circulă fără oprire. La întoarcere, garniturile opresc în gara Mogoșoaia, printre zecile de vagoane cisternă, pentru a lăsa loc trenului ce vine din sens opus, întrucât o bună parte din traseu are doar o singură cale de rulare.
