Piaţa unică are peste 30 de ani şi a ajutat la naşterea giganţilor europeni în domeniile chimiei, aeronauticii şi automobilului, însă suferă de ”unghiuri moarte” – finanţele, telecomunicaţiile, energia sau apărrarea rămân sectoare fragmentate de reglementări naţionale divergente care le afectează competitivitatea.

”Nu este timp de pierdut, pentru că prăpastia dintre UE şi Statele Unite este tot mai mare”, lansează fostul premier italian Enrico Letta, autorul unui raport privind viitorul pieţei interne, discutat joi dimineaţa de către şefii de stat şi de guverne ai UE, reuniţi într-un summit la Bruxelles.

”Problema fundamentală este evitarea fragmentărilor. Există două obstacole care sunt aici de ani şi ani de zile. Trebuie avansat (acest subiect) azi, pentru că deconectarea este aici”, avertizează Enrico Letta.

Bătrânul continent – care se află în declin demografic – pierde teren în cursa mondială a inovaţiei, indiferent că este vorba despre baterii sau inteligenţa artificală (AI).

Industria europeană este lovită de scumpirea energiei după invazia Ucrainei de către Rusia. ea cedează în faţa unei concurenţe străine care beneficiază de subvenţii masive şi reglemenări relaxate.

UE este împotmolită în stagnare. Creşterea sa economică s-a plafonat în 2023 la 0,4%, faţă de 2,5% a Statelor Unite sau 5,2% a Chinei.

”O schimbare radicală este lucrul de care avem nevoie”, a subliniat marţi fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi, citat cu regularitate ca potenţial sucesor al Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene (CE) şi care urmează să prezinte în vară un raport privind competitivitatea.

Cei 27 încearcă să definească orientările strategice ale viitorului mandat de cinci ani care se deschide după alegerile europene din iunie.

”UN VOLUM FINANCIAR GIGANTIC”

”Există un volum financiar gigantic, economisirile europenilor, iar azi o parte substanţială a acestei economisiri iese din UE şi nu este imobilizată pentru a susţine inovaţia”, a subliniat preşedintele Consiliului European Charles Michel.

Or UE se izbşte de un zid de investiţii.

Numai în tranziaţia ecologică şi digitală are de investit 620 de miliarde de euro pe an, potrivit CE.

Se adaugă cheltuieli militare în vederea susţinerii Ucrainei împotriva Rusiei, un efort evaluat de BCE la 75 de miliarde de euro pe an.

Uniunea pieţelor de capital este necesar să ajute la depăşirea acestui ”zid” prin canalizarea economisirilor către economia reală.

Reuniunea de joi urmează să dea un nou imbold politic acestui proiect – împotmolit de zece ani în dezbateri tehnice, pe fondul unor interese naţionale divergente.

Ţrile mici refuză să li se impună o supervizare financiară europeană amplă de către Franţa, care găzduieşte la Paris Autoritatea Pieţelor Financiare (ESMA).

Armonizarea fiscalităţii sau a dreptului familiilor constituie, până acum, bătă de cap insurmontabile.

”Trebuie să evităm să suprabirocratizăm, suprareglementăm şi supracentralizăm, aşa cum preconizează anumite state”, a subliniat premierul Luxemburgului Luc Frieden..

În ianuarie, la Davos, preşedintele francez Emmanuel Macron a a îndemnat la o mobilizare a unor fonduri publice prin intermediul unui nou împrumut comun european, după planul de relansare economică istoric în valoare de 600 de miliarde de euro, iniţiat în 2020.

Însă această ideea este respinsă de către ţările ”frugale” din nordul Europei, ca Germania, Suedia sau Olanda, care refuză să fie puse să contribuie la finanţarea nevoilor statelor din sud, mai îndatorate.

”Lucrul de care nu avem nevoie este o nouă datorie europeană comună”, reitera săptămâna trecută ministrul german al Finanţelor Christian Lindner.

”Subiectul nu este pe masă”, a anunţat un diplomat UE înaintea acestui summit.