Comunitatea Declic a anunțat că a obţinut, în primă instanţă, printr-o decizie a Tribunalului Cluj din 17 februarie 2022, anularea autorizaţiei de construcţie pentru un proiect Hidroelectrica, referitor la râul Bâsca Mare din munţii Buzăului, arată un comunicat Declic, citat de Agerpres.
„Declic opreşte, în primă instanţă, dezastrul ecologic de pe râul Bâsca Mare: Hidroelectrica şi CJ Covasna, învinse la Tribunalul Cluj. Comunitatea Declic a obţinut, în primă instanţă, anularea autorizaţiei de construcţie pentru un proiect Hidroelectrica ce pune în pericol unul dintre cele mai mari râuri din Munţii Buzăului, râul Bâsca Mare. Tribunalul Cluj a decis că documentaţia pentru construirea derivaţiei Surduc-Nehoiaşu, ce ar fi deviat cursul râului şi l-ar fi secat, a fost emisă cu încălcarea legii, constatând că acordul de mediu a fost emis ilegal„, se arată într-un comunicat trimis, vineri, de Comunitatea Declic.
Potrivit sursei citate, iniţial, autorizaţia de construire a fost emisă în urma unei evaluări de mediu realizate de Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice, „controlat de controversatul Dan Ioan Popescu„, fost ministru al Industriei şi Economiei în guvernările PSD.
„Proiectul Hidroelectrica traversează o arie protejată Natura 2000 şi pune în pericol aproape întreaga reţea hidrografică din Carpaţii de Curbură. Amenajarea hidroenergetică presupune şi captarea râurilor: Zăbala, Bâsca Mică, Bălescu Mare, Porcu, Bâsculiţa, Patac, Paltin şi Caşoca, precum şi alterarea gravă a debitului râului Buzău. Declic a contestat autorizaţia de construire emisă de Consiliul Judeţean Covasna şi a obţinut anularea acesteia, în primă instanţă„, se mai menţionează în comunicat. Sentinţa poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Victorie a ecologiștilor și în Defileul Jiului
Pe 16 februarie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis rejudecarea cazului pentru anularea deciziei etapei de încadrare pentru proiectul hidro Bumbești-Livezeni, anunță asociația Bankwatch România.
Asociațiile Bankwatch România și Agent Green au arătat instanței că etapa de încadrare, o procedură de mediu de bază pentru aprobarea proiectelor, nu a fost emisă legal. În decembrie 2017 pentru același proiect, Curtea de Apel a anulat autorizațiile de construire având în vedere lipsa evaluărilor de mediu prevăzute de lege.
Organizațiile de mediu au motivat că etapa de încadrare nu poate fi realizată pentru 10% din proiect, cât mai rămăsese de realizat la momentul anulării celor două autorizații în 2017, ci este obligatoriu să fie obținută pentru întreg proiectul, conform legii. Hidroelectrica a încercat să aprobe proiectul pe bucăți, depunând la autoritățile de mediu doar documente pentru partea de construcție rămasă nefinalizată, în acest fel impactul de mediu rămânând neanalizat.
În plus, documentația depusă de promotorul proiectului, Hidroelectrica, nu analizează impactul asupra speciilor de plante și animale din Defileul Jiului, doar definește un debit de servitute de 2,7mc/s. Acest debit este prea mic pentru a menține în viață speciile protejate din această arie naturală, spun organizațiile, susțin ecologiștii.
Vidra și racul de ponoare ar fi afectate
Parcul Natural Defileul Jiului adăpostește specii de animale protejate prioritar precum ursul carpatin și croitorul alpin, dar și specii protejate strict precum lupul, râsul, vidra, jderul sau bursucul. Un studiu realizat în 2011 pentru administrația parcului afirmă că hidrocentrala Bumbești-Livezeni este principala sursă de amenințare pentru conservarea speciilor, cu impact major în special asupra vidrei, dar că „vor fi afectate toate mamiferele de pe teritoriul parcului, ca urmare a reducerii sursei de apă”. Studiul arată că pentru conservarea habitatelor este nevoie de un debit mediu anual de minimum 10 mc/s. Chiar și racul de ponoare, cel despre care promotorii proiectului susțin că nu există, apare în studiile realizate pe teren, arată organizațiile civice ecologiste.
Conform planurilor prezentate de companie, râul Jiu ar urmă să fie tras prin țeavă pe două tronsoane, unul de 12,5 km și unul de 7 km, pe aproape întreaga suprafață a parcului natural. Astfel, râul este captat în amonte în nordul parcului și eliberat în aval, în capătul opus al parcului, distrugând întregul sistem acvatic pe 30 de km, arată ecologiștii.
Context. Parlamentarii PSD au depus un proiect de lege pentru ”scoaterea unor suprafeţe din interiorul ariilor naturale protejate dacă, pentru suprafeţele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau Decrete de stat, obiective de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind in curs de execuţie sau demarate anterior acestei date”.
Miza: finalizarea hidocentralelor din Defielul Jiului, în plină arie naturală protejată
Amenajarea hidroenergetică de pe Jiu presupune construirea unui baraj şi a unei microhidrocentrale la Livezeni şi a 2 centrale hidroelectrice la Dumitra şi Bumbeşti Jiu. Lucrările au început în 2004 şi ar fi realizate în proporţie de 90 %, potrivit Hidroelectrica.
Compania de stat susține finalizarea proiectului în condițiile în care ar fi fost investite deja 175 de milioane de euro, deși Justiția a blocat construcția în absența unui studiu de impact asupra mediului.
Constructorul este compania Romelectro, condusă de apropiaţi ai lui Dan Ioan Popescu, fostul ministru PSD al Industriilor în Guvernul Adrian Năstase. De notat şi că actualul director al Hidroelectrica este Bogdan Badea, considerat un apropiat al fostului ministru ALDE, Daniel Chiţoiu.
Foto: barajul de la Livezeni / Sursa: biolog Călin Dejeu
