Un 2010 opac pentru România
Până în prezent, nici un oficial al guvernului României nu a spus răspicat care ar fi planul bugetar pentru 2010. Deocamdată se plănuieşte ca anul viitor să fie reduse 150.000 de posturi din sectorul public. De asemenea, este foarte probabil ca venitul mediu al angajatului la stat să fie micşorat. Aceste eforturi ar trebui să scadă cheltuielile statului cu până la 2,5% din PIB. Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a refuzat să spună până acum dacă în 2010 urmează să fie crescută una dintre taxele principale. Dacă ar fi după acordul de finanţare semnat între România şi FMI, guvernul n-ar trebui să înăsprească fiscalitatea, ci doar să ia măsuri de mărire a bazei de impozitare. Adică să scoată la lumină mai multe venituri ale populaţiei şi firmelor.
Cehii cresc taxele
Singurii din zonă care par că s-au hotărât să majoreze taxele principale în 2010 sunt cehii. Ministrul ceh al Finanţelor, Eduard Janota, a spune că nu vrea ca ţara lui să cadă în capcana unui deficit bugetar uriaş aşa cum au făcut celelalte state estice.
Chiar dacă luna viitoare cehii au alegeri, Janota a sugerat că taxele trebuie să crească, pentru a putea controla deficitul bugetar.
Janota a propus ca rata standard a TVA să fcrească de la 19% la 20%, iar cea redusă de la 9% la 11%. De asemenea el vrea să amâne o reducere planificată a impozitului pe profit de la 20% la 19% pentru alt an. Totodată vor fi crescute şi contribuţiile sociale.
Ministrul ceh crede că dacă nu va lua aceste măsuri deficitul bugetar s-ar duce la 7% din PIB în 2010, adică 9 miliarde de euro.
Restul statelor estice preferă tăierea de costuri. Un caz mai special este cel al Ungariei care pe lângă reducerea cheltuielilor plănuieşte şi o relaxare fiscală în 2010.
Guvernul de la Budapesta vrea să scadă valoarea impozitului pe venit şi alte taxe pe forţa de muncă pentru a încuraja angajările şi pentru păstrarea posturilor existente.
În acelaşi timp, Parlamentul a adoptat recent o lege care va institui de anul viitor o taxă pe averile imobiliare şi pe produsele de lux.
Polonezii se finanţează din privatizări
Singura economie europeană care va creşte anul acesta, Polonia, se va confrunta şi ea anul viitor cu probleme bugetare. Economiştii şi guvernul se aşteaptă ca anul viitor deficitul bugetar să fie substanţial mai mare decât anul acesta, din cauza încetinirii bruşte a economiei. Ministrul Finanţelor, Jacek Rostowski, se bazează, în fapt, pe o dublare a deficitului din 2009, care ar însemna 6,1% din PIB. Agenţiile de rating i-au spus zilele trecute ministrului polonez că este un pic prea pesimist, Rostowski recunoscând ulterior că este o ţintă foarte “safe”.
Chiar dacă veniturile bugetare ale Poloniei au scăzut mult în 2009, guvernul spune că nici măcar nu ia în calcul o mărire de taxe în 2010. Cea mai mare spaimă a Poloniei rămâne datoria publică, indicator care ar putea atinge 55% din PIB, cu cinci puncte procentuale sub pragul maxim de 60% acceptat în tratatul de la Maastricht. Din această cauză, Varşovia nu vrea să apeleze la credite pentru acoperirea unui deficit mare. Are însă un mare as în mânecă, Polonia are ce să privatizeze, iar veniturile adin această sursă compensează cu succes scăderea volumului de bani veniţi către stat prin fiscalitate.
Bulgaria: Am minţi dacă am anunţa că putem creşte salariile
Nici Bulgaria nu va mări taxe anul viitor. Mai mult, ministrul Finanţelor Simeon Djankov a anunţat recent că pentru a impulsiona economia, guvernul de la Sofia va tăia contribuţiile sociale cu 2,5 puncte procentuale anul viitor. Ca să ţină totuşi deficitul la valori mici, bulgarii vor amâna o creştere de pensii ce era planificată pentru începutul anului.
„Aş minţi dacă le-aş spune oamenilor că le voi mări pensiile şi salariile în condiţiile în care avem deficit bugetar, a declarat premierul Boyko Borisov.
Letonia se ridică din dezastrul baltic
Dintre ţările Baltice, puternic lovite de criză, Letonia are o viziune foarte clară despre cum ar trebui să arate bugetul din 2010. Administraţia centrală cere întregului aparat de stat să vină cu propuneri pentru reducerea cheltuielilor, în caz contrar, ameninţând cu înăsprirea fiscalităţii.
Deficitul public al statului leton ar trebui să se încadreze în 2010 în 8,5% din PIB, ţintă convenită cu creditorii internaţionali. Pentru ca acest lucru să se întâmple, guvernul trebuie să taie cheltuieli publice de 4% din PIB.
În caz că, din motive politice sau sociale, ţinta de reducere a cheltuielilor nu poate fi atinsă, guvernul are un plan B care prevede introducerea impozitului progresiv pe veniturile populaţiei şi majorarea TVA de la 20 la 23%.
Guvernatorul băncii centrale letone, Ilmars Rimsevics, a dezvăluit recent că guvern s-ar fi decis pentru o soluţie combinată în urma căreia doar o cincime din suma în care trebuie redus deficitul va fi acoperită de majorări de taxe.
Însă guvernatorul nu este de acord cu această soluţie. „Soluţia ideală ar fi să nu crească nici o taxă. În opinia noastră, guvernul ar trebui să coopereze mai bine cu partenerii sociali care au avut deja propuneri de reducere a cheltuielilor publice”, a spus şeful Băncii Letoniei.
În Lituania s-a majorat de anul acesta TVA, de la 19 la 21% şi s-au tăiat costurile cu salariile şi pensiile. Reducerea de cheltuieli va continua şi în 2010, însă planuri clare nu au fost încă trasate. La fel şi în Estonia, însă aici lucrurile sunt mai clare. Toate ministerele trebuie să-şi reducă în 2010 cheltuielile cu 9%.Şi în Estonia se vorbeşte de majorări de taxe pentru anul viitor. Nimic nu este însă sigur în ultimele două state, pentru că situaţia lor este foarte gravă, ambele confruntându-se cu scăderi economice de două cifre.
Croaţia are taxă de criză
Croaţia a găsit o soluţie inedită pentru refacerea veniturilor bugetare. A introdus o “taxă de criză” de 3% care se aplică tuturor salariilor şi pensiilor de peste 3.000 de kune croate (416 euro). Aceasta ar putea fi anul viitor de 4%. Guvernul spune că alternativa la această taxă ar fi creşterea TVA de la 23% la 24%.
Serbia: o cincime din guvern pleacă acasă
Deşi FMI le-a recomandat sârbilor să crească rata TVA, în prezent de 18%, guvernul a refuzat. Aşa că, în compensare Serbia va renunţa la o cincime din angajaţii guvernamentali, adică 14.000 de persoane. Această mişcare s-ar putea petrece până la finalul anului. În 2010 urmează şi alte reduceri (radicale) ale aparatului public, inclusiv în educaţie, sănătate şi sistemul de pensii.
