x


  • EUR
    4.5563
    USD
    0.1550
  • 26° C
    Vremea
    Bucuresti
    Vant

    18 km/h
    Umiditate

    53%
    Presiune

    33864 hPa
string(6) "europa"

Ambiţia Germaniei este să devină atotputernică în Europa

„Germania este naţiunea indispensabilă a Europei. Mă tem de puterea Germaniei mai puţin decât încep să mă tem de inactivitatea ei“, spunea în 2011 pe atunci ministrul de externe al Poloniei Radek Sikorski.

Author: Mircea Popa | Sursa: zf.ro | Publicat: 28.05.2017, 8:53 | Actualizat: 28.05.2017, 8:53

Acum, Germania se pare că începe să treacă la acţiune. Guvernul german ar dori ca şeful băncii centrale germane Jens Weidmann să devină următorul preşedinte al Băncii Centrale Europene, sporind în acest fel şi mai mult puterea Germaniei. În lipsa consensului la între şefii de state şi de guverne din UE, BCE a fost în timpul crizei salvatorul euro. Şi acum instituţia prin programele sale ajută economiile şi băncile slabe din zona euro să se finanţeze ieftin.

Luni, miniştrii de finanţe din Germania şi Franţa au convenit să întărească zona euro printr-o integrare mai în profunzime: prin convergenţă bugetară, coordonarea politi­cilor economice şi proiecte de investiţii comune, notează Reuters.

Germania şi Franţa urmează să-şi în­tărească astfel rolul de leadership în regiune. Banca centrală germană se aşteaptă de ase­menea la o creştere puternică a economiei în acest trimestru. Cât priveşte dorinţa Germaniei ca Weidmann să preia poziţia de preşedinte al BCE, Berlinul are un plan pentru a învinge opoziţia care ar veni din partea Europei de Sud, scrie Handelsblatt.

Cancelarul german Angela Merkel şi ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble cred că a venit vremea ca un neamţ să conducă BCE şi şi-au ales deja candidatul favorit. Potrivit Handelsblatt, guvernul german lucrează la un plan pentru ca Jens Weidmann, şeful Bundesbank, să-i succeadă actualului preşedinte BCE Mario Draghi când mandatul italianului expiră în 2019.

Sub conducerea lui Draghi, BCE a încercat să stimuleze economia zonei euro prin dobânzi ultramici şi un program masiv de achiziţii de obligaţiuni. Politica de relaxare cantitativă este aspru criticată de Germania, unde dobânzile mici pun presiune pe bănci şi investitori.

Weidmann, asemeni tuturor pre­şedinţilor de bănci centrale din zona euro, este deja membru al consiliului guvernator al BCE. Acesta susţine necesitatea do­bânzilor relative ridicate pentru menţinerea sub control a inflaţiei, fiind un critic vocal al politicii BCE. Poziţia sa ar stârni criticile ţărilor sud europene.

Pentru a tempera astfel de critici, guvernul german inten­ţionează să-l susţină pe Luis de Guindos din Spania pentru poziţia de vicepreşedinte. Însă acest lucru ar putea să nu fie suficient.

„Weidmann ar putea să treacă de opoziţia ţărilor din sud dacă guvernul german ar oferi concesii importante în schimb“, potrivit unei surse. Astfel de concesii ar include acordul de susţinere a unor obligaţiuni comune pentru zona euro, o măsură cu care guvernul german nu este de acord.

Ministerul german de finanţe a declarat că este prea devreme pentru o decizie privitoare la succesorul lui Draghi.

Weidmann nu este singurul candidat la această poziţie. Şeful băncii centrale franceze, Francois Villeroy de Galhau, este de asemenea privit drept un candidat important. Villeroy, spre deosebire de Weidmann, a declarat în mod repetat că BCE ar trebui să folosească toate mijloacele pentru a aduce inflaţia la 2%.

Deşi Weidmann este foarte respectat, acesta nu este totuşi alegerea evidentă pentru această poziţie. Predecesorul său la conducerea Bundesbank, Axel Weber, a avut la rândul lui ambiţii de a deveni preşedinte al BCE, însă a fost obligat să renunţe la acestea din cauza lipsei de susţinere politică.

De această dată, însă, lucrurile ar putea fi diferite. BCE a avut deja preşedinţi din Olanda, Franţa şi Italia. Acum, mulţi cred, a venit rândul Germaniei.

Anticipând probabil o candidatură pentru preşedinţia BCE, Weidmann şi-a îmbânzit tonul, apărând chiar banca centrală în faţa criticilor săi germani.

Sunt însă şi alţi factori în joc pe lângă retorica germanului. Există mai întâI semne de întrebare privitoare la noul sediu al Autorităţii Bancare Europene, sau EBA, după Brexit. Insiderii cred că este puţin probabil ca Germania să poată asigura preşedinţia BCE şi să aducă EBA în Frankfurt. În plus, pe lângă mandatul lui Draghi, şi alte mandate vor expira în 2019: cel al preşedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi cel al preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk.

Miniştrii de finanţe ai Germaniei şi Franţei s-au pus de acord la începutul săptămânii cu privire la necesitatea întăririi zonei euro, dând un nou impuls reformelor uniunii monetare şi avertizând că un eşec în acest sens i-ar încuraja pe extremiştii politici, potrivit Reuters.

Wolfgang Schaeuble şi Bruno Le Maire au convenit crearea unui grup de lucru care ar prezenta idei legate de adâncirea integrării zonei euro până în luna iulie.

Le Maire a declarat că grupul va analiza convergenţa fiscală, coordonarea politicii economice şi proiecte de investiţii comune.

„Ştim că întărirea uniunii monetare este de o importanţă majoră“, a declarat acesta.

Cât priveşte economia germană, banca centrală a ţării, Bundesbank, se aşteaptă ca aceasta să crească puternic în actualul trimestru, relatează Marketwatch.

Cererea internă şi externă ar urma să susţină industria, în timp ce sectoarele construcţiilor şi serviciilor ar continua să fie performante, a anunţat banca.

Anunţul Bundesbank este o veste bună pentru economia europeană care-şi recapătă constant vigoarea după aproape un deceniu de criză.

Economia germană a avansat cu 0,6% în Tă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, sau cu 2,4% anualizat, cu mult peste creşterea anualizată de 0,7% a economiei americane.

Privitor la planurile fiscale ale preşedintelui american, banca centrală germană a declarat că acestea ar putea oferi un impuls pe termen scurt, dar ar putea afecta economia americană şi duce la o creştere cu 30% a raportului datorie/PIB al SUA în decurs de un deceniu, potrivit Marketwatch.

Comentariile, un lucru rar din partea Bundesbank, survin pe fondul tensiunilor dintre Berlin şi noua administraţie americană cu privire la excedentele comerciale germane.

Sursa: ZF.RO