GEP invocă datoriile mari acumulate din neplata facturilor de către populaţie şi faptul că, de anul acesta, furnizorii de gaze naturale cer banii în avans, ceea ce duce la un blocaj, explică directorul GEP, Sorin Cepraga, scrie giurgiu24.ro.
Deşi GEP a câştigat licitaţia pentru furnizarea de energie termică în Giurgiu în martie 2012 în decembrie 2013 gigacaloria din Giurgiu este în continuare printre cele mai scumpe. Administratorul GEP explică acest nivel ridicat al preţului din cauza pierderilor foarte mari din sistem.
În prezent, municipalitatea acordă subvenţie de 100 lei din 400 de lei cât costă gigacaloria.
Dar, iată alt fapt curios. În noiembrie 2013, compania Alpha Metal a dat în funcţiune la Giurgiu o centrală nou-nouţă în cogenerare, o investiţie de 15 milioane de euro. Sistemul de cogenerare produce simultan energie termică şi energie electrică şi reprezintă o noutate tehnologică, are randament de 90% şi se încadrează cu succes în cadrul Programului European de Încurajare a Înaltei Eficienţe Energetice.
Din păcate, surse locale susţin că noua centrală nu are nicio legătură cu sistemul de termoficare al oraşului pentru că nu are loc de compania GEP, cea care are drepturi exclusive de 10 ani în furnizarea agentului termic şi care are propriul plan de investiţii.
Teoretic, Primăria Giurgiu este legată contractual de GEP, firmă care a câştigat licitaţia pentru agentul termic şi care operează vechiul CET. Întrebarea care se pune este ce legături invizibile îl ţin pe primarul de Giurgiu să rupă contractul cu GEP şi să beneficieze de noutăţile tehnologiei în materie de termoficare oferite de noua centrală in cogenerare.
Una din piste pentru un posibil răspuns: oamenii care se află în spatele companiei Global Energy Production. Aceştia sunt controversatul afacerist şi fost ofiţer GRU (serviciul de informații al Armatei Rusiei, un fel de concurent într-ale spionajului ale FSB, fostul KGB), Boris Golovin şi Horia Constantin Bejan, fost director de relatii internaţionale în Ministerul Industriilor.
Să mai adăugăm și faptul că la nivelul anului 1997, agentia GRU avea de șase ori mai mulți agenți în țări străine comprativ cu succesorul KGB-ului. În plus, trupele Spetsnaz ale GRU se cifrau la 25.000 militari.
Cine este Boris Golovin
Actualmente om cu multiple afaceri în România, Republica Moldova şi Germania şi la fel de multe legături cu oameni politici de vârf de pe ambele maluri ale Prutului, Boris Golovin s-a născut în oraşul Soroca din Republica Moldova şi şi-a început cariera ca ofiţer al trupelor speciale din cadrul GRU (Serviciul Secret al Armatei Rusiei). Potrivit ziarului Curentul, Golovin a fost omul de legătură şi ghidul la Moscova al fostului candidat la preşedinţia României, Mircea Geoană. În scandalul iscat de vizita semi-secretă a lui Geoană la Moscova au mai fost amestecaţi Cosmin Guşă (vecin cu Golovin) şi Viorel Hrebenciuc, partner de afaceri cu omul de afaceri basarabean, potrivit ziarului Curentul, care în 2009 a publicat un larg material dedicat afaceristului Boris Golovin.
Reprezentantul intereselor capitalului rusesc
Presa de la Bucureşti a scri de-a lungul timpului despre misteriosul Golovin. El ar fi omul din România al miliardarilor Igor Ziuzin şi Oleg Deripaska. Ultimul este interesat de aluminiul românesc şi de industria auto, iar Ziuzin a preluat COS Târgovişte şi Industria Sârmei SA. În România, Deripaska a preluat combinatul Alor din Oradea prin Dilcor International, un off-shore din Insulele Virgine. Din păcate, singurul producător de alumină tubulara din Europa a fost închis. Deripaska mai deţine în Rusia producătorul de autoturisme GAZ, fabrica de avioane Aviacor, Ingosstrakh – companie de asigurări şi grupul RusPromAuto (autobuze), grup implicat în România într-o afacere derulată prin fosta întreprindere de stat UCM Reşiţa. În business mai sunt implicaţi mogulul energiei, Nicolae Bogdan Buzăianu şi Boris Golovin.
Compania deţinută în mod direct de Golovin este Global Energy Production SA (62%), dar este acţionar principal la Global International 2000 SA (43,69%), urmat de partenerul său Horia Constantin Bejan (43,25%) şi acţionar la Global Energy Investment SRL (50%), Regional Romlines (20%), Granulat SRL (17%), Robus Reşiţa (0,89%), Amiko Gas Romania (5%) şi Uzina Termoelectrică Giurgiu (43,69% prin Global International 2000 SA).
În cei 18 ani de prospere afaceri în România, Golovin s-a specializat în livrări de cărbune şi păcură CET-urilor româneşti, potrivit Qmagazine, omul de afaceri fiind unul dintre cei mai mari importatori de cărbune şi furnizorul mai multor producători de energie termică.
Totodată, a fost direct implicat în recuperarea unei datorii mai vechi a URSS către România în cuantum de 21 milioane dolari. „Participăm la modernizarea Termocentralei Mintia-Deva prin furnizarea de echipamente pentru retehnologizarea acesteia. Astfel, s-a ajuns la ştergerea unei datorii mai vechi, din anii ‘80, dintre URSS şi România”, explica Golovin pentru Ziarul de Iaşi, în 2007.
Conexiunile de afaceri ale lui Boris Golovin includ afacerişti ai energiei cum ar fi Nicolae Bogdan Buzoianu, (fondatorul Energy Holdings) şi Horia Constantin Bejan, fost director de relaţii internaţionale în Ministerul Industriilor. A făcut afaceri cu controversatul om de afaceri basarabean Constantin Iavorski, ex-ministru al Resurselor Naturale în guvernul Mircea Druc, dar şi cu fostul premier Andrei Sangheli, de la care a preluat compania MoldIteraEnergy.
Potrivit ziarului Evenimentul Zilei, partenerul tradiţional de afaceri al lui Boris Golovin a fost şi Liviu Niţă, protagonistul celebrului scandal „Sunoil“, fost acţionar în Global International 2000. În 1999, Niţă a fost arestat pentru că af fi emis cecuri fără acoperire în valoare de peste 60 de miliarde de lei, prejudiciind rafinăria Petrobrazi (SNP Petrom). Asociatul lui Niţă în firma SunOil Company, prin care s-au dat tunurile, era chiar Golovin, prietenul său. Golovin şi Niţă, împreună cu ofiţerii KGB Anatoli Patron, Iuri Ustonov şi Alexei Voskoboi au fondat Nova Bank şi Centrul de Afaceri Româno- Rus (CARR).
Acum Golovin lucrează la un mega-proiect energetic. În 2009, Global Internaţional 2000 a concesionat pentru 49 de ani un teren de 36,5 hectare în Zona Liberă Galaţi, suprafaţă pe care trebuie să construiască, împreună cu Enel Italia, cea mai mare termocentrală pe cărbune din sud-estul Europei.
Termocentrala va fi administrată de o firmă românească, înfiinţată la iniţiativa Global International 2000 şi Enel, va avea o capacitate de 800 MW, iar investiţia se va ridica la un miliard de euro.
