După celebra autostradă suspendată, proiect promis în campania electorală din 2008 şi despre care nu se mai aude nimic, primarul Sorin Oprescu a lansat o nouă idee: un tunel rutier de 14 kilometri între podul Ciurel şi autostrada Bucureşti-Piteşti. În acelaşi timp, numeroase proiecte de mult mai mică anvergură sunt amânate cu anii din lipsă de fonduri, iar acelaşi edil-şef al Capitalei a recunoscut că nu ştie exact de unde va lua banii pentru cele 400 de tramvaie noi de care are nevoie RATB. La prima vedere, nu e niciun motiv de mirare – mulţi bucureşteni s-au împăcat cu ideea că trăiesc într-una din cele mai sărace şi mai slab dezvoltate capitale din UE. Din unele puncte de vedere, au dreptate, din altele, însă, nu chiar. De exemplu, potrivit institutului de statistică al Uniunii Europene (Eurostat), regiunea Bucureşti-Ilfov (B-IF) are un PIB pe cap de locuitor (ajustat cu puterea de cumpărare) mai mare decât cel din regiunile capitalelor Croaţiei, Bulgariei, Sloveniei, Ungariei, Portugaliei, Greciei sau chiar Germaniei. Asta nu înseamnă, însă, şi că venitul disponibil pe cap de locuitor (de asemenea, ajustat cu puterea de cumpărare) este mai mare la Bucureşti decât la Lisabona sau Berlin. La acest indicator, B-IF este cam la acelaşi nivel cu regiunea Budapestei şi stă semnificativ mai bine decât cea a Sofiei, dar cam atât.
