Astfel, deşi cele două partide făcuseră compromisuri la guvernare, unul dintre ele fiind asumarea răspunderii pe legile educaţiei, a salarizării bugetarilor şi cea pentru reformarea instituţiilor publice, remanierea ministrului Internelor cu două luni înainte de alegerile prezidenţiale a dus la trecerea PSD-ului în Opoziţie, de unde a contribuit la adoptarea moţiunii de cenzură “11 împotriva României”, care a dus, pentru prima dată în istoria de după 1989 a României, la căderea Guvernului. 13 octombrie a devenit, astfel, data oficială la care în România s-a instalat haosul politic, Guvernul nemaiputând adopta ordonanţe şi nici înainta proiectul bugetului în Parlament în termenul agreat cu FMI.
Misiunea de evaluare a Fondului venită la Bucureşti pleacă, pentru că nu are un Guvern cu care să discute, şi FMI ia decizia să amâne acordarea celei de-a treia tranşe până la instalarea unui nou Guvern. Preşedintele Traian Băsescu îl desemnează între timp ca premier pe consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, care este respins de Parlament, urmat de Liviu Negoiţă. Între timp, majoritatea parlamentară formată din PSD, PNL, UDMR şi grupul minorităţilor, altele decât maghiară, l-au susţinut pentru funcţia de premier pe primarul Sibiului, Klaus Johannis.
- 1. Formarea Guvernului şi retragerea lui Theodor Stolojan
- 2. Acordul de împrumut cu FMI şi Comisia Europeană
- 3. Introducerea impozitului minim
- 4. Greva din justiţie
- 5. Demiterea Cabinetului Boc
- 6. Elena Băsescu şi Gigi Becali în PE
- 7. Dacian Cioloş, comisar pentru Agricultură
- 8. Cele mai spectaculoase alegeri prezidenţiale
- 9. Record de şomeri în primul an al crizei
- 10. Prima recesiune după nouă ani
