Cu patru zile înainte de alegerile legislative de pe 30 noiembrie anul trecut, din conturile a trei bănci moldovene au dispărut aproximativ 750 de milioane de dolari. În vreme ce întreaga Europă stătea cu ochii pe sondaje pentru a vedea dacă partidele pro-europene au câștigat, cineva scotea din Moldova, practic peste noapte, o treime din Produsul Intern Brut al acestei republici ex-sovietice.
Până să se dumirească lumea de cacealmaua politică de la Chișinău, care a adus în fruntea guvernului un premier marionetă cu grave probleme penale și o coaliție minoritară susținută de comuniști, Banca Națională a angajat compania internațională Kroll pentru a da de urma banilor și a identifica autorii „Jafului Secolului”. Kroll, care este, în esență, un serviciu de spionaj privat, a realizat o investigație ale cărei rezultate le-a publicat într-un raport consistent (peste 80 de pagini) care ar fi trebuit să fie secret, dacă n-ar fi fost publicat de președintele Parlamentului pe blog luni seară, la o zi după ce zeci de mii de moldoveni protestaseră în ajun împotriva corupției generalizate din Moldova și a oligarhilor.
Ilan Shor, un tun mare cât Rusia
Raportul celor de la Kroll identifică drept principal beneficiar al fraudei grupul de firme condus de omul de afaceri israelian Ilan Shor. În doi ani, din 2012 până în 2014, Shor a ajuns să controleze trei bănci moldovene – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. La Banca de Economii era chiar președinte al Consiliului de Administrație. Ilan Schor este, din septembrie, membru în Consiliul de Administrație al Aeroportului Internațional Chișinău, oferit de guvernarea „pro-europeană” în concesiune unei companii rusești. Această din urmă calitate se datorează faptului că încă de la mijlocul anilor 1990 compania înființată de tatăl lui Ilan, Miron Shor, controlează comerțul în regim duty free din aeroportul din Chișinău. Ilan Shor a mai achiziționat două posturi de televiziune și echipa de fotbal din Orhei, desăvârșindu-și astfel profilul clasic de oligarh post-sovietic. Și toate astea, până la vârsta de 28 de ani.
Concluzia raportului este că „în urma unor tranzacții foarte complexe între cele trei banci, cu implicarea unor firme afiliate grupului Shor, ale mai multor companii offshore înregistrate în Marea Britanie și Hong Kong, doar între 24 si 26 noiembrie 2014, Banca Socială a transferat către cinci companii necunoscute din Moldova o sumă de 13,5 miliarde de lei (750 milioane de dolari)”. Ulterior, aceste firme au transmis banii în conturile din Letonia ale unor companii offshore înregistrate în Marea Britanie și Hong Kong.
Dungaciu: La Chișinău se aude zgomotul cătușelor de la București
Sociologul Dan Dungaciu, director al Institutului de Studii Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, atrage atenția că „în Europa de Est nimeni nu poate face afaceri cu o treime din PIB-ul unei țări dacă nu are sprijin politic și acesta este un lucru cunoscut de toată lumea”. Altfel spus, toată lumea din Moldova știe că Shor nu ar fi putut acționa singur și nu ar fi putut face asemenea transferuri masive de bani fără aprobarea și/sau cunoștința unor personaje-cheie din guvern și banca națională. Cine sunt păpușarii care l-au manevrat pe Shor să ducă la bun sfârșit Jaful Secolului este o chestiune încă aflată în dezbatere – dar un lucru asupra căruia opinia publică este de acord este că autorii acestui tun nu au fost identificați. În raport, Kroll susține că traseul banilor ulterior transferului acestora în offshore-uri trebuie urmărit, dar până acum nimeni de la Chișinău nu s-a arătat interesat de prelungirea investigației.
Dimpotrivă, sentimentul general este că guvernul și oligarhii care îl susțin au încercat să mușamalizeze scandalul prin publicarea raportului de către Andrian Candu (finul oligarhului Vlad Plahotniuc) și să plaseze întreaga vină asupra lui Shor, omul de paie clasic. De aici, nemulțumirea populației, care poate exploda oricând în mișcări de stradă radicale. „Sunetul cătușelor de la București se aude la Chișinău și de aceea populația cere tot mai insistent măsuri anticorupție pe măsura campaniei declanșate în România de DNA”, atrage atenția Dungaciu, potrivit căruia proba bunei-credințe ar fi arestarea în primă fază a lui Shor pentru a-l forța să dezvăluie identitatea celor care îl manevrează.
Ieri, însă, nimeni din Moldova nu părea să știe dacă Shor se mai află sau nu în țară, iar procurorii anticorupție au declarat în mod diversionist că nu pot utiliza raportul Kroll drept probă în cazul împotriva lui Shor, pentru că informațiile nu au fost culese de… instituții relevante pentru ancheta penală prin comisii rogatorii. Este o diversiune menită să ascundă efortul de a-l proteja pe Ilan Shor sub pretexte procedurale, diversiune care pare încă să funcționeze la Chișinău, dar nu se știe pentru cât timp.
