‘Alegerea acestor două biserici de lemn, două monumente de categoria A, cele mai degradate din lista celor 60 din judeţ, a fost un gest de respect faţă de consilierul Crăciun Parasca, etnograful dedicat care a conceput planul de restaurare. Chiar dacă era pensionat, la preluarea funcţiei mele, am considerat că trebuie continuat cu respect demersul dumnealui’, a spus şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Lucian Silaghi.
Prin proiectul intitulat ‘Promovarea moştenirii culturale comune – Revitalizarea turismului cultural în Euroregiunea Hajdu-Bihar – Bihor’, se va mai realiza un ghid de bune practici pentru reabilitarea bisericilor de lemn din Bihor care va fi distribuit preoţilor care au în parohii biserici incluse în Lista Monumentelor Istorice. Cele două monumentele de arhitectură tradiţională vor fi semnalizate adecvat, amenajate zonele de protecţie şi iluminate ambiental, pentru a fi incluse într-un circuit turistic transfrontalier.
Potrivit primarului Szucs Laszlo, Primăria din Kismarja, partenerul ungar în proiect (prin Fundaţia Gyermekeinkert/Pentru copiii noştri – n.r.) , va restaura din fondurile alocate o clădire din localitate pentru a deveni Muzeul principelui Bocskai Istvan (ai cărui părinţi s-au născut în Kismarja – n.r.) şi o alta, pentru un centru de învăţare a meşteşugurilor.
La evenimentul de lansare a proiectului, alături de autorităţi, arhitecţi, invitaţi a fost prezentă Luminiţa Constantin, secretar general adjunct în Ministerul Culturii, care a apreciat proiectul câştigat de Direcţia de Cultură bihoreană, ca fiind ‘printre puţinele din ţară’.
‘Sunt conştientă că este nevoie de aceste proiecte şi am încercat ca, pentru perioada 2014-2020, să nu mai repetăm, la nivelul ministerului, aventura de acum şapte ani când au trecut pe lângă noi proiectele 2007-2013. Am sperat ca ministerul să aibă forţa să organizeze un program operaţional pe cultură. Nu s-a materializat încă, dar sperăm că până la sfârşitul anului vom auzi de acest program, cu două axe: patrimoniu şi industrii creative’, a spus Luminiţa Constantin.
Până atunci, însă, ea a îndemnat instituţiile judeţene de cultură, pe care le coordonează, să acceseze direct fonduri europene.
Directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, specialist în patrimoniu, a subliniat că Direcţia de Cultură bihoreană este prima instituţie din ţară care a alocat fonduri pentru reabilitarea primelor trei biserici de lemn din judeţ, dar că ministerul ar trebui să aibă o politică a restaurării monumentelor din teritoriu, cel puţin câte un monument din fiecare judeţ pe an.
Judeţul Bihor are în total 435 de monumente clasate, din care 170 sunt situri arheologice, 233 de imobile civile sau ecleziastice din care 60 sunt biserici de lemn (zece fiind reabilitate sau în lucrări), 30 de monumente, statui sau morminte ale unor personalităţi.
Proiectul este implementat în perioada 1 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2014, prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007 – 2013, are o valoare de 843.314 euro, din care 294.398 de euro revin Direcţiei pentru Cultură Bihor şi parohiilor ortodoxe din Gheghie şi Hotar. Obiectivul general este dezvoltarea turismului cultural în zonele rurale din Euroregiunea Hajdu-Bihar – Bihor şi întărirea turismului cultural transfrontalier.
